Biserica, templu sau târg?

Ai grijă de conștiința ta când ești singur și de cuvintele tale când ești în public.

– preluare Ertuğrul

El Greco  (1541-1614)- Isus alungând negustorii din Templu

Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu  în duminica Floriilor  şi i-a scos afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei şi le-a zis: 

Este scris:

Casa Mea va fi numită

   o casă de rugăciune],

                 dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!

       (Evanghelia după Matei)

Povestea Teatrului Național  și a conferinței ciudate de Ziua Mondială a Teatrului, a trecut aproape netaxată de  iubitorii de teatru care plătesc bani buni pentru un spectacol, preferabil capodopere ale literaturii universale. Cineva și-a luat banii, deloc puțini și și-a văzut rapid de drum ca nu cumva altcineva să ceară o donație pentru ucraineni sau pentru copiii, bătrânii, animalele abandonate din România.

În afară de un gust amar, oricum vechi, lăsat de unii slujitori mai vârstnici ai scenei, oameni muritori ce se cred zei veșnici, am trecut peste eveniment. Oricum nu sunt de acord că suntem azi geniali ca popor de clăcași ce a trecut printr-o teroare a istoriei.

  Când faptele  se țin lanț și conferințele nu s-au oprit la ușile TNB, cred că tăcerea e un lucru rău, necreștin. Căci, cred eu, propovăduirea credinței (ne)ortodoxe și spălarea pe creier a românilor, alături de diminuarea finanțelor lor chiar cu o sumă modică, mă înspăimântă. Apropo, au primit chitanța pentru banii dați pe carte?  Nu mă interesează explicațiile încasatorului, doar are un trecut în astfel de proceduri, m-ar interesa explicațiile cumpărătorilor de carte care altfel  fac circ într-un magazinaș de la scara de bloc dacă nu primesc chitanța pe o gumă de mestecat de 2 lei.

Pe scurt, aveam să dau absolut întâmplător de un articol în presă (Libertatea, 05.04.2022), cu câteva fotografii reale, din care reiese că același personaj-actor a ținut o conferință  într-o biserică (?), după oficierea liturghiei! O masă așezată în fața Sfintelor Uși, preoții și actorul D. Puric cu spatele la Altar! La fel ca acum 4 ani când s-a ținut o ședință de partid în biserică, sfidând canoanele sfinte. Articolul cu acea conferință și vânzarea de cărți în biserică, mi-a amintit de  vorba aceea că Dumnezeu sau orice zeitate, nu dă cu parul. Poate că Dumnezeu și-a luat vacanță. Amintiți-vă că încă din antichitate marile temple în care nu se respecta credința, dispăreau tragic, cum aminteam despre templul >📜 zeiței Artemis din Efes, loc celebru pentru că acolo era cea mai mare bancă a timpului și se făcea un comerț intens și necurat. 

Nu pot să cred că aceste cuvinte îi aparțin actorului D Puric: „Dacă credem cu adevărat în creștinism, atunci trebuie să fim uniți împreună. România nu ar trebui să fie împotriva Rusiei pentru că dacă suntem împotriva Rusiei, distrugem un vecin, o relație cu o țară creștină… M-am uitat pe hartă deși o am și în memorie: Ucraina este vecina noastră, nu Rusia. Și în plus Ucraina este o țară creștin ortodoxă! Și Ucraina are o istorie care-i dă dreptul de a fi un stat suveran.

Să nu facem din biserici săli de conferințe și de negoț, dle. Puric. Religia noastră interzice acest fapt. Că destul au făcut-o rușii colhoz și nemții grajd pentru cai. Sunteți sau vă doriți a fi influencer pentru români, atunci fiți unul corect și încercați să respectați creștinismul ortodox,  al lui Isus, nu cel kirilian. Și dacă iubiți creștinii ortodocși, românii măcar, deși un bun ortodox nu ar trebui să țină  cont de etnie și nație, vorbiți-le românilor  despre istoria adevărată, fără ascunzișuri, spuneți-le că acum, în această perioadă tragică din viața  ucrainenilor, noi românii de azi îi ajutăm omenește și creștinește, dar poate cumva și pentru păcatele noastre  de acum 80 de ani, pentru mirosul de carne umană arsă la Odessa din nebunia unui Antonescu. Îmi veți spune că a fost un accident al istoriei ori că cei ce au pierit atunci acolo de mâna românilor erau de altă credință. Păi și Isus este cumva evreu.

Un bun creștin nu face diferența între credincioșii aceluiași rit. Să nu uităm că de-a lungul istoriei și relațiilor Rusiei cu popoarele creștine din jur, mereu s-a pus problema salvării creștinismului ortodox salvatoarea fiind A treia Romă, o Rusie destul de târziu creștinată și despre a cărei orientare cu religia de stat circulă o legendă ce pare cumva destul de adevărată. Rusia a profitat de căderea Constantinopolului din 1453, a visat să ocupe acest oraș și, nereușind, i-a furat doar vulturul bicefal. Dar ideea năstrușnică de a reface un imperiu european, nu s-a uitat. Apropo, statisticile spun că prezența rușilor la biserici este de doar 7% dintre cei declarați ortodocși, pe câtă vreme românii sunt prezenți la slujbe cam 35%. Oare nu-i putem noi denazifica 🤔 pe ruși? Putem dar n-avem suficiente fabrici de votcă >📜 !

Știți ce spunea Bartolomeu, patriarhul de drept al lumii ortodoxe actuale? „Orice război merită să fie condamnat, însă un război între ortodocşi este absolut inacceptabil”.

„Amărâtul ăsta de popor român a ieşit cu sarmaua în faţă la ucraineni, uitând tot, într-o fracţiune de secundă. Ia mă şi mănâncă, pentru că eşti amărât! Uitând tot, iertând tot”. Nu pot crede aceste cuvinte! În lumea asta mare, indiferent de credință,  ar trebui propovăduită iertarea și pacea. Nici românii care știu istorie adevărată, nici ucrainenii, nemții, turcii, bulgarii,  nici alte nații cu care am fost în conflicte armate, nu și-au uitat trecutul. Trecutul la care au fost împinși de dictatori.   Pentru că de altfel amărâtele astea de popoare au știut să trăiască și să se ajute între ele când au fost lăsate în pace, ba mai mult au format familii mixte, respectate, care nu-și doresc călcâiul nebunilor. Oamenii simpli dar care n-au timp de conferințe, oamenii din popor, oameni fără multă școală, cei care au cunoscut ororile de nedescris ale lui davai ceas, au poate mai multă înțelepciune când recunosc, și se recunosc în drama poporului ucrainean. Dar, în egală măsură, plâng pentru rușii lipsiți de cultură, de informație adevărată, de libertatea de a alege, adică cumva niște iobagi ai sec. XXI. 

Vorbeați pe undeva că România n-a avut sclavi, n-am cunoscut sclavia! Nu cred că ați uitat dar România a avut robi, adică sclavi – în general țigani – care erau trecuți de la o familie la alta pe un act, așa ca simple obiecte. Am văzut un act de dotă autentic (zestre) ce avea în lunga înșiruire de lucruri și 2 robi! Pentru cine nu știe ce erau robii la noi, să caute în dex.

Mă întreb de ce biserica devine sală de conferințe când rolul ei este de lăcaș de rugăciune. S-a gândit cineva dintre organizatori, preoții, la cei ce aveau nevoie să se roage în tăcere acolo, după terminarea slujbei? Poate erau credincioși ce n-au putut participa la slujba de dimineață și își doreau un moment de comuniune cu Divinitatea în casa lui Isus, în liniște. Doar pentru asta s-au construit bisericile. De ce nu a fost acea conferință într-o biserică ce are și clădiri anexe cu rol special pentru astfel de întruniri? Precum Biserica Vrăjitorului / Zlătari>📜 , un lăcaș de cult din centrul Bucureștiului care de fapt a fost mult timp un fel de templu Artemis prin negoțul ce se făcea acolo. 

Faceți drumuri, vacanțe, turnee de teatru sau conferințe dincolo de granițele țării noastre. Din toate articolele și înregistrările în care ați apărut, reiese că ați fost un actor-turist de excepție, rar. Cum sunteți primit? Nu vă e greu să mergeți într-o lume decadentă? Nu-i mai intoxicați pe români că UE și toată lumea occidentală este decadentă, că educația sexuală este o perversitate a occidentului, că școlile ar trebui să fie pline de icoane. Păi unde este liberul arbitru, unde este educația din familie și de ce trebuie impusă o anumită credință într-o clasă unde sunt copii din mai multe culte?

Ne întrebăm de multe ori ce se întâmplă cu credincioșii ortodocși (nici la frații catolici situația nu-i mai bună), de ce sunt totuși mai puțini în biserici, de ce nu cunosc adevărul credinței primare și merg în orb doar după moaște? De ce Rusia, un subiect incandescent azi, are un procent mare de ortodocși pe hârtie și abia un 7% care frecventează bisericile de cel mult două ori pe lună!  Din același motiv pentru care și eu prefer, când am ocazia, bisericile mici în care ești obligat să apleci capul la intrare, că doar vii pentru rugă, doar pentru întâlnirea cu Divinitatea. Prefer ca rugăciunile mele să fie adresate cerului și simt că sunt ascultată. Am avut cândva, în adolescență, un adevărat îndrumător pe calea ortodoxismului. Scurt și blând în discuții, fără impuneri, m-a lăsat cumva să aleg Calea, credința și felul cum să mă rog. Îmi amintesc că, speriată fiind în biserică de un bătrân, bunul părinte mi-a explicat cu blândețe de ce am fost certată de acel călugăr: un mirean nu stă cu spatele la altar și la Ușile Împărătești într-o biserică târnosită! Și în nici un alt templu al altui cult religios nu stă cu spatele la locurile cele mai sfinte din interior. Am înțeles atunci că în orice lăcaș de cult intru, fie că este al meu, ortodox sau al altora,  catolic, musulman sau iudaic, respectul pentru acel loc și eventualii credincioși întâlniți acolo, este respectul pentru Divinitate, indiferent cum se numește.  Am scris despre acel om minunat  pe celălalt blog al meu, >📜

Despre hainele liturgice pe care le-ați îmbrăcat, nu am cuvinte, am rămas mută, privindu-vă aici: https://www.youtube.com/watch?v=INjsC6OaM2M Poate credeți că nu știu ce spun dar stiharul este de peste 16 secole o haină liturgică folosită doar de preoți și, așa cum pare cea purtată, uneori de diacon. Iar culoarea din înregistrare, a jertfei, vă reprezintă? Și totuși nu este un gest de umilință cretină să îmbrăcați această haină iar biserica în interiorul ei nu este sau n-ar trebui să fie o scenă de teatru ieftin.

În ce am spus mai sus este, dacă vreți, rolul adultului înțelept în educarea tineretului. M-au mâhnit și mai mult cuvintele pe care le-ați rostit într-un podcast referitor la cultura artiștilor tineri. N-ar trebui să-i catalogați așa de dur, jignitor fără să fi încercat să-i aduceți pe drumul cel bun, asemeni lui Isus, să le dați undița. Spuneți acolo că n-au memoria valorilor, n-au recunoscut vocea lui Gh. Cozorici. Păi mai au ei în școală acces liber, gratuit la aceste voci? Dați studenților teme, le vor găsi pe net și verificați îndeplinirea lor.  Sunteți pentru aceștia poate un idol, poate un profesor. I-ați dirijat spre adevărata cultură? Așa cum cereți vorbind despre educația sexuală a copiilor, tot așa și tinerii au nevoie de formatori buni, de maturi și seniori care să le modeleze corect cultura, conștiința, locul lor în țara noastră și foarte important, în lume. Și da, educația sexuală e necesară în școli atâta timp cât în familiile creștine și biserică este tabu. La străini a dat rezultate. Noi ne lăudăm doar cu un procent înspăimântător de mame minore, de fete care nu știu ce se întâmplă cu corpul lor la pubertate, nu cunosc contracepția, nu știu nimic practic despre viața sexuală. Îi numiți în altă emisiune mutanți pe cei ce studiază în străinătate și se întorc apoi în țară.  Șocant!  Mă întreb dacă V. Babeș, Emil Racoviță și Nicolae Kretzulescu, au fost tot mutanți. 

E mult prea ușor să acuzăm de rele generațiile pe care le-am format noi, seniorii de azi. Și totuși avem artiști tineri valoroși, așa cum avem medici și profesori tineri excelenți, doar că ei sunt ținuți în umbra seniorilor, voit împinși acolo. Sau se duc să strălucească dincolo de hotare, e dreptul lor la viață.

Spuneți că tinerii nu prea vin la conferințele lui D. Puric Păi acest fapt nu v-a dat de gândit? Ce ați făcut să-i atrageți? A-i abandona atât de ușor pe tineri înseamnă că de fapt nu vă pasă de ziua de mâine a propriilor copii. Când plantați un pom fructifer, e cel mai ușor lucru. Dacă nu rodește pentru că l-ați ignorat și nu i-ați dat apă și săpat pământul, vina vă aparține. Așa și cu tineretul de azi. Dar când profesorii nu pot trece simple examene de titularizare sau, recent jenantul caz al ocupării unui post de director de școală când profesoara respectivă a luat o medie de 2, ce pretenții să avem de la copii? Când la televiziuni limbajul politicienilor dar și a unor intelectuali e sub limita bunului simț, că de unii jurnaliști ce să mai zicem, ce pretenții aveți de la generația tânără care are drept școală doar emisiuni de modă, mâncare, mirese? Cu mici excepții, aproape neobservate, emisiunile și rubricile despre cultură sunt rara avis în media. Nu luați atitudine căci sunteți o voce?

În școli ați fost să vorbiți cu tinerii? Aveți toate armele artistice și intelectuale să vă apropiați de generațiile mici. Nu zice nimeni să faceți conferințe gratuite mereu dar pe lângă una cu intrare contra cost, legați măcar 2 școli unde să vorbiți pro bono aluatului uman, copiii. Isus v-ar pune în talerul meritelor aceste fapte bune.

La fel de mult m-a întristat că ați putut să  spuneți unor  părinți îndurerați că fii lor, morți în tragedia de la Colectiv, erau  haimanale ce doreau să dea jos biserica și patriarhul! Păcatul spuselor e multiplicat pentru că le-ați rostit în noaptea Învierii!  Ca părinte, ca mamă, eu n-aș putea zice cuiva care are un copil nu mort, doar poate un  criminal, astfel de cuvinte. Acel părinte are deja palma cruntă a destinului, cu ce drept eu, creștin-ortodox, un muritor de rând,  să-l pedepsesc mai mult? Poate ați simțit arsura replicii unuia dintre părinții îndurerați: Eu și copilul meu Alex, te iertăm. Important însă este să te poți ierta și tu. Sunteți tată, nu v-au ars acele cuvinte? Alexandru Iancu, 22 ani,  era un tânăr normal, absolvent de ASE, cu o mare pasiune: muzica, chitara. Nu era satanist, nici prin gând nu-i dădea să facă o revoluție în biserica noastră.  Alex era pasionat de chitară, dumneavoastră de step, ceva ce aparține Occidentului decadent, dacă ar fi să vă folosesc din expresii. Stepul este frumos, îmi place, dar nu asociat cu Ciocârlia noastră, jucați step după cutumele lumii care l-a creat, nu-l supuneți mutațiilor că intră în conflict cu ce spuneți în conferințe. Și este o jignire adusă folclorului românesc și chiar celui irlandez.

 Vă amintiți povestea femeii ce a comis adulter și trebuia lapidată (culmea, doar ea  nu și bărbatul), conform legilor lui Moise? Vă amintiți desigur și cuvintele lui Isus și mai ales acel dintre noi: Cel fără de păcat dintre noi să arunce cel dintâi piatra asupra ei” (Ioan 8, 7) .  Să înțeleg că ați ales varianta chineză a Bibliei și parabolei modificate de curând, aceea care spune că Isus după plecarea mulţimii, a lapidat-o pe femeie adulteră spunând: „Și eu sunt un păcătos. Dacă legea ar putea fi aplicată doar de oameni fără cusur, legea ar fi moartă”? Nu cred că ați trecut deja la Biblia falsificată, cred că sunteți  un om cu o bogată cultură care nu ar trebui să reducă poporul român la etichetări nedemne. Nu vă bateți joc de noi, aparținem acestor locuri dar aparținem și lumii întregi.

M-aș întoarce la admirația pe care o am pentru talentul actorului Dan Puric dacă le-ați povesti oamenilor în clădirile anexe ale bisericilor ori chiar  în sălile teatrelor când nu sunt spectacole, pe bani dar mai ales dacă vorbiți gratis ca un bun român ortodox,  despre istoria adevărată a românilor, despre limba română și Antim Ivireanu, despre reala creștinare a românilor și mai ales despre ortodoxia românească care nu a fost de peste 2000 de ani, cum spunea un înalt prelat, ci ceva mai nouă dar oricum mai veche decât a Rusiei. Nu-i înșelați vorbindu-le de lesbiene și homosexuali ca fiind un păcat creștin, vorbiți-le despre aceste tare prin prisma unui genom uneori  defect și el, ca orice mașinărie dar și de tradițiile culturilor legate de acest fenomen de-a lungul istoriei, precum femminieli  >📜, samuraii, mănăstirile tuturor cultelor religioase inclusiv ortodoxe, soldații, Iulius Caesar despre care contemporanii lui au spus că era bărbatul tuturor femeilor și femeia tuturor bărbaților, vorbiți despre dereglații sexual Leonardo da Vinci (știți probabil că Mona Lisa se presupune a fi chipul unui bărbat), despre sexualitatea lui Michelangelo,  despre  păsările și animalele sălbatice care  suferă de această pedeapsă  și nu se poate spune că de vină ar fi UE sau Occidentul depravat. Nu-i marginalizați pe acești oameni, nu-i supuneți unei inchiziții moderne. Sunt și ei un defect al naturii, asemeni celor ce se nasc cu deformații fizice. Nu simpatizez cu tot ce fac ei dar nici prin gând nu-mi trece să ridic piatra. Nu de alta dar vina că invadează brutal lumea aparține și celor care i-au marginalizat, torturat, ucis, în loc de a-i înțelege și integra cumva discret. Știți doar că ce e interzis este mai atrăgător. Ca intelectual vă rog  militați pentru adevăr, oricât de dureros ar fi el și luminați mințile oamenilor care nu au timp sau nu vor să caute informații. Este o mare diferență între cei educați pe vremea comunismului și cei de azi: atunci alergam după informații, după cărți, azi informația și accesul la cărți este cam gratis și destul de comod. 

Dle. Dan Puric, Divinitatea v-a înzestrat cu un imens talent și se pare cu o mare plăcere de a juca teatru adevărat. Un Puric cu turban, cum singur ați spus, a fost binecuvântat cu daruri ce nu se pot cumpăra și nici împrumuta: harul scenei de teatru. Rămâneți acolo, în lumea teatrului frumos și nu vă pierdeți în conferințe desuete în care, cu părere de rău spun, de multe ori vă repetați. V-au atras atenția atât spectatori foști fideli cât și amici din tinerețe, știți bine.

 Guercino (Le Guerchin, 1591-1666), Isus in Templu

Dacă bisericile vor ajunge săli de conferințe sau băcănii, noi cei umili dar nu ignoranți îngâmfați întru credință, nu putem decât să le ocolim strălucirea de aur orbitor, opus simplității lui Isus și să ne îndreptăm rugile direct spre cer, spre Pantocrator.

 Marea greşeală este că oamenii au un Dumnezeu inventat de ei, ca să asculte Dumnezeu de ei, nu ei de Dumnezeu,

spunea fostul deținut din iadul Aiudului, Părintele Arsenie  Papacioc, legat de așa zisa biserică ridicată acolo. Nu am amintit degeaba despre Arsenie Papacioc și biserica  ce trebuia ridicată în stil românesc pentru martirii neamului. Desigur că știți bine povestea ei. Ca ortodoxă nu mă regăsesc în strălucirea falsă, plină de aur, a bisericilor mari și mai ales în cea de la Aiud prin care a trecut și cineva din familia mea. Admir unele dintre aceste biserici ca pe muzee dar n-au vibrația misticului, a Luminii, nu mă fac să-mi plec capul cu smerenie, ca o româncă ortodoxă adevărată.

 Frumos a spus Rainer Maria Rilke în Cartea pelerinajului despre credinciosul adevărat care-l caută pe Isus cel simplu, cel de acum 2000 de ani și nu pe cel ascuns în sclipiri de aur, pietre prețioase și mătăsuri, stații de amplificare, rugăciuni și acatiste pe telefon plătite prin PayPal:

Stinge-mi lumina ochilor, te pot vedea,

acoperă-mi urechile, te-aud uşor,

fără picioare către tine pot umbla

şi fără gură pot să te implor!

Nu temple care-l strâng pe domnu-n fiare,

ca pe-un fugar și-l plâng în gura mare

ca pe-o jivină prinsă și rănită, 

ci case ce-l primesc pe cel ce bate

și-un simțământ de-ofrande nesecate,

în noi și-n orice faptă săvârșită.

PS: 

Dle. Puric, doar femeile se spune că își dau mai puțini ani de viață decât au, dna. Raluca Turcan fiind un bun exemplu. La bărbați pare hilar doar dacă nu cumva au creierele digitalizate (expresia vă aparține). Vă corectez:

– În 1968  – Ceaușescu și invazia Cehoslovaciei – aveați deja 9 ani și nu 6 – 7 iar primele televizoare Sport s-au produs începând cu anul 1973! La 9 ani pot accepta că ați reținut ceva din discuția adulților. Hilară dar de iertat  greșeală.  https://www.youtube.com/watch?v=gzykUCgKnMc N-am vânat-o dar știind că sunteți cam leat cu mine 😉, mi-ați bombardat instant neuronul bun …..

Paris

– Dar m-ați uimit cu Consiliul de Coroană din 1916!  Ați amestecat consiliile (1914 și 1916). Păi Carol I era mort de 2 ani atunci și dacă ar fi trăit, n-ar fi acceptat să trădeze Germania lui iubită, așa cum singur a declarat înainte de deces. Marele nostru noroc, al românilor, a fost Ferdinand Întregitorul, regina Maria – doi neromâni dar atât de români  – Brătianu și alți câțiva. Complicate demersuri, înțelegeri și respectarea acestora dar, incredibil, regina Maria pe care o cunoșteau și indienii din SUA >📜, îmbrăcată la propriu de casele regale europene (hainele și bijuteriile ei era reținute la Moscova alături de tezaur), a strălucit la Paris în 1919, trimisă fiind chiar de învinsul acolo  Brătianu! Vă pot ierta greșeala cu televizorul Sport, pe cea despre Consiliul de Coroană din 1916 nu, căci ține chiar de istoria reală a poporului român și de întregirea României! Și vă rog, vorbiți-le oamenilor de adevărata istorie a României, de cei ce ne-au făcut bine țării, indiferent dacă ei au fost ortodocși, catolici, protestanți, evrei sau islamiști.

-Vă întrebați despre istoria războaielor între țări ortodoxe, spunând că e prima dată când se întâmplă așa ceva. Ați uitat că Bulgaria, după ce a fost scăpată de turci cu marele ajutor dat de trupele române conduse atunci de principele devenit apoi regele  Carol I al României, un militar ferm și priceput >📜, fără de care rușii n-ar fi învins Imperiul Otoman, ne-au măcelărit în Dobrogea? Plus războiul bulgarilor împotriva Serbiei, la care a intervenit iarăși armata română condusă de Carol I, la cererea Europei? Apoi teribilele lupte dintre greci și bulgari? Toate 4 țări puternic ortodoxe! Ați uitat voit de războaiele duse de Ștefan cel Mare cu Țara Românească, doar așa din ambiții personale și nurii unor domnițe? Și tare mult mi-aș dori să opriți timpul, căci Rusia nu uită visul de imediat după creștinare, acela de a fi stăpână completă a Mării Negre,  a Dobrogei și Dardanelelor. Că doar Rusia se vrea a treia Romă.

-Mi-ar fi plăcut să-i răspundeți lui D. Andronic dar ați evitat repetat și vizibil deranjat:

sunteți ori ba simpatizant Putin?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.