Să te miști, să respiri, să zbori, să plutești, să câștigi tot în timp ce oferi, să cutreieri țărmuri îndepărtate, să călătorești… înseamnă să trăiești.
Hans Christian Andersen.
Cât adevăr ! Așa este, pe mine călătoriile m-au fascinat mereu. Au fost cel mai bun leac holistic, indiferent că aceste călătorii au fost făcute în vremuri de restriște înainte de “89 sau după. Cele de după însă au fost la început miraculoase, doar aveam o așa zisă libertate de a umbla dincolo de granițele țării și a vedea ceea ce înainte doar încercam să ne imaginăm.
Ei dar o călătorie reușită presupune să ai parte de cât mai puțin stres, să înveți să te adaptezi diverselor situații, să-ți limpezești gândurile și să cunoști lumea altora pentru a o înțelege și aprecia pe a ta. Pentru asta e nevoie de finanțe, de toleranță și de multă libertate de mișcare. Și ca să te miști liber ai nevoie de cât mai puține bagaje cărate după tine în vacanțe.
Căutând un rucsac, zilele astea mă uitam pe pagina unui magazin online specializat în bagaje de avion și accesorii de călătorie, de altfel o veche cunoștință,
și drept să vă spun, nu doar că mi-am găsit rucsacul ideal pentru un city-break dar am călătorit un pic și prin amintirile vacanțelor din 1987 -1989 când singurele locuri permise erau intra granițe, ca să nu zic intra muros, plus ceva, cu multe aprobări, peste Prut. Ce mi-a amintit de acele vremuri tocmai pe un site modern ca Travelkit.ro ? O sacoșă !!
Ei bine, eu încă mai păstrez acest obiect care era perfect pentru cartofii, ceapa și alte alimente cu care plecam în cele mai low cost vacanțe prin munții noștri. Că nu se putea altfel să umbli pe coclauri decât low cost dar cu purcelul, pâinea, brânza, cartoful, aragazul de voiaj, etc. Dacă se va face un muzeu al turistului român de dinainte de „89 donez sacoșa cu istoric cu tot 😅.
Ei dar acele vremuri când trebuia să fii foarte organizat pentru a te bucura de o vacanță la liber prin natură, mie cel puțin mi-au prins bine că am învățat să mă mulțumesc și cu mult dar mai ales cu puțin dacă vreau să călătoresc. Și vreau, vreau, vreau !!! Cu avionul, cu mașina, cu trenul, cu barca. Și mai vreau să am lucruri puține de cărat după mine. Cum finanțele mele nu încolțesc în pergola cu mușcate și zambile, caut mereu pentru vacanțe variante ieftine de transport. Ieftine dar să-mi ofere cât de cât condiții decente. Și așa ajung la trenuri de clasa a II-a (bine, nu la noi, să fie clar), la bărcuțe care să nu mă arunce la rechini dar mai ales caut zborurile low cost.
Low cost ! Sună tare bine că doar nu e om acela care să nu vrea ieftin, foarte ieftin dar în condiții de business class. Și aici apare prima problemă: eu vreau ieftin și extra, compania îmi oferă tot ieftin și de obicei pe măsura prețului plătit, adică o lecție de marketing. Și sincer eu nu mă revolt, nu înjur nici în gând, doar cântăresc și în final aleg. Simplu, de cele mai multe ori în avantajul companiei de zbor ! Pentru că relația mea cu o companie e clară: eu vreau să ajung în cutare loc, la o anumită dată. Vreau un bilet ieftin, îl găsesc, îl iau așa nud cum e oferta și gata, intru în corset. Sau după ce înghit anestezicul, respectiv prețul mic pentru acel zbor, constat că s-ar putea să primesc locuri diferite în avion, eu lângă toaleta din față iar soțul lângă cea din coadă, el probabil și lângă o blondă frumoasă și lunecoasă ! Ori să urc printre ultimii în avion și să nu am unde-mi pune minusculul bagaj pentru că unii au cărat tot dressingul și jumătate din duty free. Și uite așa achiziționarea biletelor pentru o vacanța cu avionul a ajuns o adevărată lucrare de doctorat combinată cu vânătoarea.
Acum, serios vorbind, pentru că-mi place să fac vacanțe care necesită avion, am studiat cu sârg avantajele/dezavantajele zborurilor cu companiile de linie comparativ cu cele low cost. Și după noroc, iau bilete unde-mi pică financiar avantajos și cât de cât confortabil. Din programul meu inteligent 😉 de reducere a cheltuielilor de deplasare face parte trolerul și rucsacul, achiziționate în așa fel încât să mă țină până se rup de bătrânețe și nu după mofturile companiilor de zbor care au drastice cure de slăbire pentru trolere. Uite așa am ajuns să fac eu afaceri cu Travelkit : eu am ales câte ceva din catalogul lor, după nevoi, ei mi-au vândut repede și elegant lucruri bune și rezistente. Am trei trolere ieftine de la ei care văd că rezistă, unul chiar a făcut de multe ori lupte cu gladiatorii de la bagajele de cală, în diverse aeroporturi și încă are patru roți întregi, fără julituri sau alte belele. Celelalte două, identice (militez pentru egalitate bărbat – femeie) le-am ales după multe cugetări tocmai pentru a-mi fi utile pe zborurile low cost. Ei bine au făcut față excelent mai multor companii aeriene ca bagaj de cabină, inclusiv TAP dar și trenurilor portugheze de toate categoriile. Doar că a trebuit să fim cu ochii pe ele că atrăgeau privirile și ne-a fost teamă să nu atragă și alte mâini decât ale noastre. Sunt două gemene troler Vogue 50 din imitație de piele întoarsă destul de reușită, cu două compartimente, mâner telescopic ce poate fi mascat de o clapetă cu fermoar, rotițe solide care n-au suferit deloc pe străzile pietruite portugheze. Îmi place că pot să-l fac să fie gras ori slab, după dorința mea și a companiei cu care zbor.
Tocmai au străbătut Portugalia și se odihnesc puțin. Doar puțin !!


Că tot am vorbit de catalogul Travelkit.ro, am luat și ceva accesorii care ne-au fost super utile în vacanțe, mai ales în Atena unde câțiva prieteni de-ai noștri au avut plăcerea inventarierii rucsacului sau chiar unii au fost scutiți de a mai purta de grijă banilor și cardurilor. Sincer, știți câți microbi se adună pe bani și carduri ? Știți cât costă un doctor în străinătate ? Așa au gândit “binefăcătorii” lor !
Așa că eu am luat și două portofele de gât TRAVELKIT RFID STOP pe care le purtăm cu încăpățânare acolo unde trebuie. Într-un astfel de portofel încape pașaportul, banii cash, carduri și alte câteva chestii mărunte. Se poartă peste sau sub haine, au protecție împotriva furtului de identitate sau a scanărilor frauduloase, sunt impermeabile. Într-un cuvânt ne-am simțit mai liniștiți având așa ceva.
Am ales să cumpăr ce-mi trebuie pentru călătoria cu avionul doar de la Travelkit.ro pentru că sunt foarte serioși în ceea ce privește dimensiunea bagajelor și a calității acestora la prețuri bune pentru mine. Cum folosesc des o anumită companie, sunt încântată că mi-am găsit un nou rucsac la categoria bagaje de mână Wizz Air.
Cum vă spuneam am ales de la Travelkit.ro trolerele, rucsacul meu și portofelele speciale tocmai pentru că nu știu ce situație se ivește și dacă iau bilete la companii low cost. Căci dincolo de magia prețului mic (dacă-l prinzi), zborul cu companii low cost oferă de multe ori surprize și la dimensiunea bagajelor.
Ce am învățat despre capcanele zborurilor low cost pentru a nu fi dezamăgită? Sau mai rău, să intru în ceva încurcături din cauza lor ? Destule și țin cont când rezerv bilete low cost.
Zborurile sunt de obicei fără escală și asta e bine pentru mine căci timpul meu e prețios și în vacanțe. Prefer zborurile directe, fără escală.
Companiile low cost folosesc aeroporturi mai mici de obicei pentru că taxele aplicate sunt și ele mult mai mici. Avantaj la prețul biletului care este în general mai mic decât la companiile de linie (aici e cam ciudat, m-a costat mai mult biletul la low cost decât m-ar fi costat la zbor de linie, cu aceleași cerințe. Ghinion, compania de linie s-a retras din România. Și clar cei de la low cost au profitat). De aici însă și calitatea slabă a serviciilor oferite. Prețul este bun dacă prind bilet low cost dar îmi creează alte neplăceri : timpul de transfer, uneori și costul transportului local este mai mare dacă aeroportul nu are o linie dedicată de transport public. Apoi aeroportul este excesiv de aglomerat la anumite ore, sălile de așteptare nu au scaune suficiente, spațiu este înghesuit la porți, duty-free de avarie și chiar aducerea bagajelor de la avion la bandă poate fi mult, foarte mult întârziată. Diferența dintre terminalul 1 și terminalul 2 Lisabona este cel mai bun exemplu despre ce înseamnă să călătorești cu companie low cost sau de linie legat de acest aspect.
Mă interesez întotdeauna, indiferent cât de mic este prețul biletului la low cost, care este politica bagajului admis la cabină în special pentru a nu fi în situația că nu-mi este permis nici măcar un rucsac micuț. Am asistat la așa ceva o singură dată și n-am uitat.
Un fapt de care țin mereu cont când iau în calcul achiziția de bilete low cost este și destinația. Dacă este o țară unde lucrează, cinstit sau nu 🤔 mulți conaționali, atunci prefer să scot mai mult de pe card doar pentru a avea un zbor liniștit la o companie de linie. Dacă există acea linie. Mai clar, este posibil în anumite perioade ale anului să nimeresc un avion plin de copii mici și foarte mici, sacoșe de toate felurile, mirosuri, gălăgie și desigur tupeul unora de a ocupa cât mai mult loc în casetele pentru bagaje de cabină. Căci până acum eu n-am întâlnit control la dimensiune, greutate și mai ales număr de sarsanale per călător decât la un zbor charter când simpaticul turist avea mai mult cu peste 10 kg la bagajul de cală ! Recentul drum dus/întors Portugalia a fost de acest gen, chiar cu un mic accident din cauza neliniștiților călători.

Personalul porții de îmbarcare se comportă cu clienții cum dorește neuronul lui. Recent, deși aveam XX priority, la plecarea din Otopeni nici nu a vrut să audă domnișorica de acest fapt deși eram puțini la categoria asta însă pe aeroportul de unde m-am întors a fost respectat întocmai, atât la poartă cât și la urcarea în avion.
De mult ori la low cost avioanele au întârzieri, uneori semnificative și spre deosebire de cursele de linie, nu așteaptă călătorii întârziați și nici nu fac relocări în cazul în care se pierde o legătură cu altă cursă. Neplăcut și ca timp dar și financiar căci te trezești pe un aeroport de tranzit unde trebuie să te descurci singur.
Ar mai fi de zis și altele dar după ceva experiențe eu cred că reușita zborului cu o companie de linie sau low cost are șanse egale să depindă în primul rând de noroc, de cât ești dispus să cedezi din pretențiile tale legate de confort, de ce buget dispui deși aici este o mare capcană. Nu în ultimul rând trebuie să ții seamă de dimensiunile propriului corp căci se știe, avioanele companiilor low cost au un număr mult mai mare de scaune decât cele de linie dar în același spațiu și asta a dus la scaune înguste și spațiu mic pentru picioare. Noroc că majoritatea nu au scaune rabatabile. Dar știți vorba românului, cât dai, atâta face. Și când dau e de bunăvoie și nesilită de nimeni, cu toți neuronii la locul lor, așa că de ce m-aș plânge prea mult ?!
Financiar este o mare bucurie să prind bilete la low cost, am alerta activată în aplicații pentru destinațiile care mă interesează. Pierd ceva timp căutând să aflu toate chichițele unei rezervări la preț mic, însă finalul se lasă mai rar cu un astfel de tichet. Și de obicei numai pentru zboruri pe distanțe scurte.
Armenii au un proverb tare bun care, deși vechi, se potrivește mănușă și aici, fie că luăm un zbor la o companie low cost, fie că ne cumpărăm un troler sau rucsac ieftin de la taraba din colț și care ne lasă la prima utilizare :
Nimic nu e mai ieftin decât lucrul scump.
Dar ce e scump și ce e ieftin ?! Locul în avion, trolerul, pretențiile sau visele noastre ?!
Articol scris pentru SuperBlog 2019, ediția de toamnă.
Poze preluate de pe travelkit.ro și din arhiva personală.
Hai că m-ai împușcat în cap cu proverbul armean. Și eu cred la fel, de-aceea toți din jur mă înjură.🤣
Despre „sacoșă”…
Mi-ai amintit de o prietenă de familie, mai de la țară, care spunea „șacoșă”😂. Indiferent de cum le-am fi numit, cele de „cârpă” erau incredibil de rezistente.
Dar deh, moda e un chin oribil, de aceea trebuie schimbată o dată la șase luni. Și câte luni or fi trecut de pe timpurile acelea?
Hă-hă, eram eu mic în neolitic…😜
Cei drept, Hans Christian Andersen le știa prea bine. Suntem oricum călători prin viață. Cu un troller după tine, cel puțin ești mai avizat.
Travelkit e compania avizată din câte văd și în loc de ȘACOȘĂ (a ta e de rafie… 😅), ne oferă o gamă interesantă de produse de calitate (observ), la prețuri mici. Sincer să fiu, incredibil de mici. Și cum să fac io acuș? Ce e scump și ce e ieftin? Vezi cum ne creezi dileme? 😇 Mi-a plăcut mult articolul, dar bravo bre. Portofel de gât cu stoc epuizat. Și eu ce fac acum? Că chiar am dat click entuziasmat să cumpăr unul, dar ghici ce, nu mai au. Acum, ce e ietin și ce e scump? Aș spune că nici una din variantele menționate de tine. La urma urmei am zis deja că HCA are dreptate și visurile noastre sunt fără de preț? Ce înseamnă asta?
„Să te miști, să respiri, să zbori, să plutești, să câștigi tot în timp ce oferi, să cutreieri țărmuri îndepărtate, să călătorești… înseamnă să trăiești.” Frumos articol, haios pe alocuri, instructiv și antrenant. Felicitări pentru articol, Elvira!
ApreciazăApreciază
Dacă te-am împușcat, și fix în cap, înseamnă că încă n-am uitat orele de pregătire militară 😣. În rest, ce să zic, cam slăbuță oferta lor acum, e adevărat. Cum am luat un loc doi la notare, pusesem cuiul cătării pe o geantă dar…. ghinion, stoc zero! Așa că am luat un troler ușor care speră să plece plin cu pufuleți în Franța că de, comandă serioasă. Să vedem ce zice nea Coro!
Hai cu interviul!!!! Și multă inspirație că ne e dor!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oh, fabulos, pregătire militară. Asta e neașteptat, dar crede-mă, am un zâmbet cât fața, e genial să aflu asta.
Faptul că stocul e epuizat ne spune unul din două lucruri. Ori produsele lor se vând ca pâinea caldă (pâinea turcească), ori au stocuri atât de mici încât sunt total irelevanți. Din câte înțeleg din articol, nu sunt irelevanți deloc, ceea ce e încă un lucru care m-a și făcut să încerc să cumpăr portofelul. Arată super și mi-ar fi fost foarte util, dar ce să-i faci, lumea e mai pe fază ca mine. Inclusiv tu, cred că pregătirea militară te-a ajutat și de data asta. Nu e corect, dar hei, e „situația de fapt”
Am citit articolul ca pe toate articolele tale, însetat. Și când l-am terminat m-am dus pe link.
Too bad, mate! It is sold out!
Franța nu are probleme cu virusul, sau da? Nu am văzut nimic la știri.
Pufuleți, un troller plin, nu cred că pot intra prea multe pungi. Vechea mea idee cu tirul să știi că e opțiune mai bună. Pentru că, eu mă gândesc că vine din Franța și produsul trebuie să fie de calitate, altfel ai fi cumpărat de la noi, pufuleți simpli de exemplu. Și dacă e de calitate și vine de departe, nu te poți mulțumi cu câteva pachete. Eu cu siguranță nu aș face asta. Ci ai încerca să te asiguri că ți-ai făcut stocuri serioase, cu Corona, nu se știe dacă nu o să se închidă granițele.
Deci trolleu? Nono, nu pentru pufuleți, nu. Îți recomand un tir.
Cu interviul nu știu ce să zic, am o grămadă pe cap, dar încă mă gândesc la asta. Mulțam pentru entuziasm, Elvira!
Inspirație multă și mult succes! Keep up the good work!
ApreciazăApreciat de 1 persoană