2, 3, 4….12! Magii de la Răsărit

Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui. 

Biblia după Matei, cap. 2; l-2

Zilele sărbătorilor de iarnă sunt magice pentru copii și adulți. Copiii trăiesc magia Moșului sau a Moșilor, pentru că în credința ortodoxă română există Moș Nicolae și Moș Crăciun, marii aducători de daruri pe la noi, ori Moș Nicolae și Moș Vasile pe la greci. La alții cadourile vin de la moși speciali, personaje misterioase cu o cultură bogată, de obicei regi sau astrologi, călători veniți probabil din deșerturile Persiei de altă dată, Magii. Ei bine, copiii din unele zone primesc cadouri de la Magi, după aceleași reguli și scrisori de implorare ca și cei ce-l adoră pe Moș Crăciun. E drept că și moșii ăștia sunt ciudați căci vin la copiii care au părinți și bunici cu ceva arginți prin portofele reale sau virtuale. Pentru cei săraci de cele mai multe ori Moșii ori Magii vin doar cu vise, cu speranțe și cu credință că undeva, cândva în viață, va străluci și pentru ei o luminiță, o stea. Și că acea stea va fi văzută de cineva care să le îndulcească viața. Parcă așa ne învață Biblia … 

Biblia! Se spune că este cea mai citită, cea mai sfântă și cea mai vândută carte din lume. Biblia se vinde! Și ce prețuri! Unele scumpe, foarte scumpe căci sunt ediții de lux, altele la prețuri ceva mai mici sau pur și simplu la reduceri. Mi-a fost greu să privesc într-o vitrină că Biblia se vinde cu 25 % reducere!  Până și credința e un lux ori se vinde la preț redus….

Biblia, se spune că nu va putea fi niciodată înțeleasă de la un cap la altul de orice credincios care ar încerca să-i pătrundă tainele. Că are taine, fapte, locuri și personaje misterioase pe care numai teologii le pot înțelege și explica. 

 Magii! Un mister! 

Magii sau Craii de la Răsărit, se pare că sunt unele dintre cele mai ciudate și misterioase  personaje care apar în Biblie. Nu că ar fi singurele astfel dar povestea magilor a făcut turul planetei creștine. Povestea lor este interesantă și fascinantă. Adună la un loc religie, istorie, geografie, astrologie, folclor și ne obligă să dăm, poate fiecare dintre noi,  o interpretare proprie textelor biblice. Să vedem de ce. 

Trei crai de la rasarit
Trei crai de la răsărit, cântec medieval

 Singurul loc unde se vorbește despre magi și darurile aduse este Biblia după Matei (de fapt scriere anonimă, la fel cu celelalte biblii). Se vorbește despre ei în primele treisprezece versete ale celui de-al doilea capitol. Deși nimeni nu spune nimic deosebit despre personajele amintite în această carte, biserica le-a amplificat povestea foarte mult din motive deja bine cunoscute.

Magii se bănuiește că au fost mari preoți persani care se ocupau și cu astrologia și proveneau dintr-o castă de elită a Persiei imperiale, castă ce și-a dorit foarte mult puterea politică dar care, nereușind, a trecut pe partea religiei. Chiar Herodot spune că toți preoții persani erau pricepuți în această artă străveche, foarte apreciată de antici, cititul în stele și interpretarea viselor. Numele se pare că provine de la mágoi care la rândul lui vine din limba persană veche, de la maguŝ. Cel puțin așa apare în textele zise originale.  Magii erau considerați  practicanți ai științelor oculte, ucenici ai vrăjitorului Valaam în Noul dar și în Vechiul Testament, Valaam fiind cel care a prezis venirea lui Mesia pe pământ:  „O stea va răsări din Iacob și un sceptru va răsări peste Israel” / Numeri (sau A Patra Carte A Lui Moise / Torá ), 24-17.

Magii erau din Medes, Medina astăzi în Arabia Saudită, un oraș-simbol al islamului.  Și totuși magi, in vechime, erau multi. Dar puțini știu că unii dintre cei mai mari magi din istorie au fost regele David și Solomon cel înțelept, apoi Sf. Prooroc Daniel.

 În limbajul balcanic magii sunt cunoscuți mai mult cu numele de crai în sensul bun și nu cel peiorativ. ( “Crai, cu sensul de „rege, domnitor, căpetenie, conducător”, vine din slavonul krali, care, la rându-i, a fost influențat de germanul karl, care este, de fapt, numele lui Carol cel Mare, strălucitorul suveran al Imperiului Franc”, spune Dicționarul etimologic  Ciorănescu). 

Câți magi au fost?! Nimeni nu știe. Mai ales că biserica merge pe tradiție și nu pe concret. Oricât m-am străduit căutând prin tot felul de scrieri ale celor îndreptățiți să dea un număr corect, el chiar nu există. Așa se face că abia în sec.VIII un istoric și teolog, Beda Venerabilul, propune  o tradiție târzie care susține că au fost trei magi și că ar fi reprezentat fiecare cele trei părți ale lumii cunoscute atunci – Africa, Asia și Europa – și că ar fi descendenți din cei trei fii ai lui Noe,  Iafet, Sem şi Ham, reprezentanții celor trei rase cunoscute. Urmaşul rasei albe, al lui Iafet ar fi pornit în urmărirea Stelei din Persia, urmaşul semiţilor lui Sem – din Arabia, iar urmaşul rasei negre, al lui Ham – din Egipt. Asta în creștinismul cunoscut de noi. Cel primar, răsăritean, recunoaște 12 magi.

O teorie nouă, frumoasă mai ales că aparține unui român, spune că măcar unul dintre magi dacă nu chiar toți trei, ar fi venit din ținutul nabateenilor, orașul Petra din Iordania de azi, afirmație întărită de faptul că acest popor deținea monopolul comerțului cu tămâie în anul nașterii lui Isus. O poveste istorică interesantă, demnă de citit, scrisă cu multă acuratețe de Adrian Ioan Popovici.

Noaptea Magilor, goblen, krif.ro

Numele și viața magilor

Nici Biblia după Matei și nici alte scrieri din acea epocă,   nu arată numele magilor și nici numărul lor. După The International Standard Bible Encyclopedia: numele care le-au fost date (Gaspar, Melchior și Baltazar) au la bază numai legende.

Documente despre numele și viața magilor au apărut târziu. Există un vechi  document  despre numele și numărul magilor, cel mai vechi găsit, Excerpta Latina Barbari, sec. VII, care de fapt este o traducere după un manuscris grec din anul  500 d.Hr. Apoi prin sec.VIII apare un alt document și de aici poveștile se înmulțesc. Apar tot felul de legende cu nume siriene, etiopiene și câteva variante de nume armene, cea mai apropiată de ce știm azi fiind: Melchior al Persiei , bătrânul cu barbă lungă și albă ce a adus aurul. Apoi al doilea, Gaspar al Indiei, un tânăr fără barbă și roșu de emoție care a oferit tămâia iar al treilea a fost Baltazar al Arabiei, magul cu pielea tuciurie care i-a oferit copilului Isus smirna.

Prea multe documente despre magi nu există în primul mileniu de creștinism. Târziu, prin sec. XIV, apare o primă poveste scrisă de un călugăr, de fapt singura poveste care redă  viața magilor până la moarte, Historia Trium Regum. Legenda spune că magii, după ce au lăsat darurile lui Isus, au mers pe un deal unde au ridicat o capelă, făgăduindu-și să se întâlnească aici în fiecare an (armenii susțin că în țara lor). Apoi fiecare mag a plecat spre țara sa și nimeni n-a mai consemnat nimic despre ei. După mulți ani (o altă legendă spune că în anul 54), deasupra cetăților unde locuiau magii, a apărut o stea precum cea de la nașterea lui Isus. Magii au știut că este momentul să se întâlnească ultima dată la capelă, loc unde au și murit și au fost înmormântați împreună, după dorința lor. Erau bătrâni -Melchior avea 116 ani, Balthazar 112 iar Gaspar 119 ani, spune o altă poveste scurtă.

Legendele  mai spun că magii au trecut la creștinism, s-au botezat și au propovăduit noua religie. După peste patru secole,  în anul 490, împăratul bizantin Zenon zice că a găsit resturile pământești ale magilor și le aduce la Constantinopol. O altă legendă spune că împărăteasa Elena le-a găsit. Moaștele  ajung apoi, se crede cu ocazia cruciadelor, în Italia și apoi, în 1164 la Cologne, orașul Köln de azi. 

La Köln există o catedrală în care se găsesc câteva din resturile pământești ale celor care se crede că au fost Craii de la Răsărit, Magii, cei care i-au adus pruncului Isus cele trei daruri deosebite, aur, smirnă și tămâie. De fapt la Köln sunt doar trei cranii. In conformitate cu adevărurile biblice, cei 3 magi erau de vârste diferite: unul tânăr, unul matur și unul bătrân și așa se prezentau si craniile respective la un studiu sumar: unul cu oasele nesudate complet, altul aparținând unui bărbat matur iar cel de-al treilea era al unui vârstnic.

La 35 de ani după aducerea acestora la Catedrala din Köln, împăratul Otto al IV-lea a dăruit bisericii 3 coroane de aur pentru cei trei magi, pentru că fusese ales rege al germanilor. Șapte secole mai târziu, în 1864, când sarcofagul a fost deschis, cele trei coroane erau înăuntru. La fel și cele trei cranii.

Dar povestea craniilor dă de gândit în zilele noastre. Pentru că istoria Magilor de la Răsărit apare doar într-o singură evanghelie, o parte a lumii științifice a cerut datarea cu carbon a craniilor magilor pentru a stabili dacă acestea aparțin perioadei când s-a născut Isus. Cine s-a opus puternic? Ați ghicit, Biserica!!

Și ar mai fi povestea lui Marco Polo care spune că în călătoria sa din sec. XIII a întâlnit într-un oraș de lângă Teheran, mormintele magilor. Tot el spune că nu erau descompuse corpurile acestora și că erau expuse în sarcofage frumoase. Este singura mărturisire astfel sau poate doar o minciună dictată de M.Polo celui care i-a scris opera în închisoare?

O legendă modernă, din sec.XX, spune că rămășițele magilor au salvat Catedrala din Köln în timpul celui de al II-lea Război Mondial, în zilele când orașul a fost 80% distrus de bombardamente. Adevărul este că piloții se foloseau de turnurile gemene ca punct de reper, așa că nu aveau nici un interes să distrugă de tot catedrala deși aceasta a fost bombardată de 14 ori.

Dar niciodată nu s-a lămurit câți magi au fost. Există fresce în Italia care arată doar doi magi, altele patru iar bisericile răsăritene din unele zone depărtate de Europa vorbesc de 12 magi. Și este și o legendă a celui de al patrulea mag, Artaban.

Legenda lui Artaban, al patrulea mag

Magul Artaban (contine CD)
(este în librării)

Legenda spune că cel de al patrulea mag, Artaban, și-a vândut toată averea și a cumpărat trei pietre prețioase pe care să le dea lui Isus: un safir, un rubin și o perlă. A plecat grăbit spre locul de întâlnire cu ceilalți magi dar pe drum a găsit un om sărac și foarte bolnav, așa că a mers cu el la doctor și a plătit tratamentul cu safirul. A plecat cu întârziere spre Bethleem, a ajuns prea târziu, deja soldații omorau pruncii. A văzut un soldat ce încerca să ia un prunc de la pieptul mamei, așa că Artaban îi oferă rubinul în schimbul vieții copilului. Nu l-a mai găsit pe Isus dar n-a renunțat, l-a căutat în următorii 33 de ani până a aflat că ar fi în Ierusalim. A mers acolo și a aflat că Isus este deja crucificat. Mergând spre Dealul Golgotei cu gândul de a dărui perla totuși pentru ce era nevoie să-l ajute pe Isus, întâlnește doi soldați ce duceau la temniță o tânără evreică. Le oferă perla în schimbul libertății fetei și aleargă să-l prindă pe Isus în viață. Ajuns la baza crucii, Isus își întoarce privirea spre el și-i mulțumește pentru darurile aduse:

– Ai venit la timp! Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri.

-Doamne, dar nu Ți-am adus nimic, am pierdut totul pe drumuri! zise rușinat Artaban.

– O, ba da! Darurile pentru mine le-ai oferit celor săraci și îndurerați! Dându-le lor, Mie Mi-ai dat darurile tale. Darul tau a ajuns la Mine și este cel mai de preț dintre toate. Căci cel ce-L iubește pe Dumnezeu, acela iubește oamenii. Dacă-i iubești pe oameni, ești curat și mai aproape de Mine.

steaua-de-la-bethlehem

Magii, pentru a ajunge la casa unde trăia pruncul Isus (după unele legende la staulul unde se încălzea din răsuflarea animalelor), aveau nevoie de un îndrumător. S-au folosit, spune evanghelistul Matei, de strălucirea unei stele,

Steaua de la Bethleem

…Pentru că nu îl găsesc în Ierusalim, Magii „au plecat și iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și a stat deasupra, unde era Pruncul. Și văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui…” – Matei,

Au trecut două milenii de la tainica naștere a lui Isus și misterul stelei magilor, cea care i-a condus la casa unde se afla Pruncul, încă nu s-a lămurit. Și cred că nici nu are șanse prea curând deoarece nimic din scrierile biblice nu vine în ajutorul poveștii. 

Bibliile, oficiale să zicem, știm toți, sunt patru, scrise la minim 70 de ani distanță de presupusa dată a Nașterii iar aceasta ar fi fost undeva între anii 7 și 5 Î.Hr. Dintre acestea doar două vorbesc despre nașterea lui Isus (evangheliștii Luca și Matei) iar dintre cele două, doar una povestește despre magi și călăuza lor, Steaua de la Bethleem (evanghelistul Matei), deci nu există nici o altă scriere martor. Povestea stelei magilor ne duce în fața unui alt fapt, necunoașterea anului și măcar anotimpului când s-a născut Isus.  De asemenea, potrivit calculelor legate de povești apărute la multe secole de la eveniment, magii ar fi avut de străbătut o distanță de aproximativ 1500 km din țara/țările lor până la Bethleem.

Sunt păreri că steaua magică ar fi apărut la nașterea lui Isus, la granița răsăriteană a Imperiului Roman, alții spun că steaua ar fi apărut cu mult înainte de naștere tocmai pentru a da timp magilor să facă acel drum lung și obositor.  De asemeni sunt păreri că acea stea nu era văzută de toți muritorii, doar de magi,  altfel ar fi văzut și Irod strălucirea ei poate nefirească.

Drumul parcurs de  Steaua Magilor este ciudat, miraculos, căci steaua se oprește la popasurile caravanei, dispare când magii intră în palatul lui Irod, reapare când aceștia ies din palat și-i conduce la Bethleem, după care iar dispare. Calcule ciudate spun că magii au ajuns la Bethleem în a 12 zi de la naștere, în ziua de 6 ianuarie, ziua numită în vremurile noastre în religia catolică, Adorația Magilor.

Cercetarea științifică a fenomenului luminos a început de fapt abia prin sec. XIV și a făcut un tur de forță prin întreaga știință a astronomiei. De la Cometa Halley, fulger globular, explozia unei supernove după teoria lui Kepler, alinierea unor planete, stelele Mira, căderea unui meteorit, strălucirea deosebită a planetei Venus în luna decembrie, s-a ajuns  chiar la posibilitatea unui OZN! 

The Star of Bethlehem, Mark Kidger, una din ediții.

Și totuși poate ne apropiem de un adevăr. În anul 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima dată ipoteza că steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelară, mai puțin spectaculoasă, cunoscută drept nova. Despre explozia unei nova se spune că poate străluci ca o stea și dă chiar impresia de mișcare: Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfățișarea sa de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înțelepții de la Răsărit (care aveau cunoștințe remarcabile – inclusiv pentru timpurile noastre – de astronomie) pe lungul lor drum din Persia în Iudeea (descoperă). Ce este relevant aici, este prima teorie susținută și de istoria astronomiei chineze și coreeene, cei care au consemnată în documentele vechi existența unei nove în anul 5 î.Hr., anul în care se crede că s-ar fi născut Isus! Acum cine are timp să aștepte, adică cei tineri azi, vor afla dacă Kidger a tăiat sau nu nodul gordian al stelei magilor.

Printre altele, rămâne totuși o enigmă în povestea magilor. Dincolo de darurile simbolice, de ce tocmai magii, indiferent cum se traduce acest cuvânt, fie că-s înțelepți, vrăjitori, astrologi sau  ghicitori, în nici un caz regi, au căpătat acest rol mistic? Oricum și azi, nu doar oamenii de știință dar și mulți reprezentanți ai bisericii, se întreabă dacă steaua din Bethleem a fost un fenomen ceresc obișnuit sau un semn divin, un miracol văzut de orice pământean din zonă sau doar de cei aleși: ...n-a fost o stea, ci o putere nevăzută cu chip de stea; ea s-a arătat pe cer doar cât să conducă pe Magi, apoi a dispărut. / Sf. Ioan Gură de Aur.

Miracol sau un fenomen obișnuit, steaua măcar a luminat drumurile caravanei magilor spre casa Fecioarei și a Pruncului ei sfânt ce avea să primească daruri scumpe.

Darurile magilor,  între simbol spiritual și numerologie

Darurile magilor, aur, smirnă și tămâie, au fost bine gândite dacă acceptăm că acestea au fost aduse din inițiativa magilor, după regulile marilor religii ale lumii. În toate cărțile se spune că magii au adus Fiului aur, ca unui Împărat, tămâie, ca unui Dumnezeu și smirnă, ca unui Om ce avea să moară și să fie îmbălsămat. Și prin numărul lor simbolizau  Sfânta Treime, în al cărui nume a venit pe lume copilul Iisus, dar și tripla menire a Domnului: împărătească, preoțească și profetică, pentru că aurul simbolizează împărăția, tămâia preoția, iar smirna profeția sau sacrificiul. / Mtele Athos.

Φωτογραφίες από τα Τίμια Δώρα των Μάγων (Ιερά Μονή Αγίου Παύλου Αγίου Όρους) http://leipsanothiki.blogspot.be/
Una din plăcuțele de aur cu câteva boabe de smirnă și tămâie ( sursa, min.21.47 – 26,00)

Să le luăm pe rând:

Aurul, Lacrimile Soarelui cum îl numeau incașii, era de multe milenii folosit în toate culturile lumii, de șefii de trib, de regi dar și de șamanii Asiei și Americilor și de preoții restului lumii. Era pretutindeni considerat un metal scump și cumva sacru,  ce nu putea fi folosit decât de regi, casta preoților și zei. Așa că la nașterea lui Isus, aurul deja era un metal celebru, cu o simbolistică aparte în Vechiul Testament. Era cunoscut ca un reprezentant al eternității, perfecţiunii, puterii şi împlinirii. 

-Smirna. Dacă nu știți, smirna este o rășină obținută din arborele Commiphora myrrha. Smirna prin uscare capătă diferite nuanțe de galben închis, are un parfum deosebit de frumos și se folosește în diverse tratamente naturiste, cu bune rezultate. Biserica o folosește pentru darul ei antiseptic în primul rând. A fost menționată prima dată în Cartea Cântărilor (Cântarea lui Solomon 5: 5, ESV) , apoi în Biblia după Matei.. Se folosește la prepararea mirului  și se spune că a fost dată lui Isus de trei ori: de Magii de la Răsărit, apoi într-un lichid de băut când era pe cruce pentru a-i calma durerile (Biblia spune că Isus a refuzat să-l bea) și într-un unguent, în amestec cu aloe, când a fost dat jos de pe cruce pentru rolul de încetinire a putrefacției. Se găsește de vânzare în pangarele bisericilor noastre.

-Tămâia  este  rășina pe care arborele Boswellia serrata ori B.Sacra, originar din Orientul Mijlociu și din Cornul Africii, o secretă pentru a-și vindeca rănile din scoarța. Este culeasă, uscată cam trei luni, apoi sfărâmată. Tămâia de cea mai bună calitate are culoare gri spre verzui, cea mai slabă este ușor roșiatică sau gălbuie. Cea originală are un miros plăcut și este puternic purificatoare a aerului. Perfectă pentru spațiile închise din micile lăcașuri de cult, de aceea a fost folosită în aproape toate religiile lumii antice, dinainte de venirea lui Isus. Chiar și în darurile oferite zeilor de mayași și azteci. Nu degeaba scria Hesiod în Teogonia: Fie ca cea mai pură tămâie să vă ardă pe altar, pentru a câștiga favorul zeilor nemuritori

Spuneam mai sus tămâia cea originală. Ei bine azi în biserici se folosește o tămâie sintetică, adusă din Grecia, obținută din rășină de brad în amestec cu tot felul de esențe chimice, pentru miros. Prețul celei sintetice spune adevărul (cam 15-20 €/kg la sursă).  Și nu de neglijat, obiceiul arderii de tămâie în ortodoxia românească e foarte tânăr, puțin înainte de regularizarea ordonată de domnitorul  Cuza. Era o practică impusă de călugării greci pentru a obține profit.  Astăzi în fiecare din bisericile noastre se folosesc și vând cam 10-15 kg de tămâie … sintetică, după mărimea parohiei. Și nu pot să nu-mi amintesc de vorbele lui Hesiod despre tămâia pură…

Dar pentru înaltele fețe bisericești și bisericile cu circuit închis, ca și în lumea bună arabă, se folosește Olibanum, o tămâie cu adevărat naturală, obținută din rășina arborelui  Boswellia Papyrifera. Este o rășină foarte bogată în multe uleiuri volatile benefice sănătății, cu un parfum propriu aparte, un aspect despre care voi povesti în alt loc.

Darurile magilor se spune că au fost păstrate de Maica Domnului până la sfârșitul vieții ei. Așa spune povestea publică a Mrii. Sf. Pavel de pe Muntele Athos, locul unde se păstrează și azi darurile sfinte, adică, spune povestea, cam de aproape șase secole, de pe vremea când mânăstirea aparținea sârbilor. Aurul darurilor se află sub forma a 28 de plăcuțe lucrate filigran, fiecare cu un model diferit iar smirna și tămâia sunt amestecate sub forma a 70 de bile cu aspectul și mărimea unei măsline. Există la mânăstirea athonită o cutie cu trei plăcuțe de aur și câteva boabe de rășini, pentru a fi expusă publicului, atât la Muntele Athos cât și în pelerinaje prin lume. Restul darurilor, spun călugării, se află în cutii diferite, în locuri diferite, pentru a fi protejate.

Dacă veți urmări poveștile athonite, aflați că smirna și tămâia darurilor au fost amestecate înainte de aducerea la mânăstire, pentru că așa e tradiția acesteia! Curios, deci e departe de original dacă ar fi să ne luăm după acest fapt. Și-a permis biserica athonită să modifice tocmai așa mărturii prețioase ale creștinismului primar?!

Și ar mai fi ceva care sunt sigură că n-ar fi acceptat de Isus: deținerea darurilor sfinte de o mănăstire care împarte credincioșii în două categorii, bărbați și femei. Unii au dreptul să vadă darurile sfinte, celălalt grup nu. Isus n-a ales în acest mod, împărțirea a venit mult după Înălțarea la ceruri. Poveste ce seamănă cu cea a nefericitei Mariei Magdalena, apostola apostolorum, prima persoană care a mărturisit Învierea lui Isus dar care, de-a lungul a aproape două mii de creștinism, a fost declarată când prostituată, când posedată de diavoli, când o sfântă ce ar trebui să fie primul apostol al lui Isus.

Legenda darurilor aflate la Mrea. Sf.Pavel, Muntele Athos

darurile-magilor

Aceste Daruri prețioase au fost păstrate de Maica Domnului cu grijă toată viața, întrucât și-a dat seama de valoarea lor simbolică. Înainte de adormirea sa, le-a încredințat la două fecioare evlavioase, care le-au transmis mai departe și astfel, din generație în generație, s-a ajuns ca în anul 404 să fie duse de împăratul bizantin Arcadie la Constantinopol, unde au fost păstrate până la cucerirea acestuia de către turci (1453). Cu această ocazie, soldații invadatori conduși de sultanul Mohamed al II-lea Cuceritorul, fiul vitreg al sultanei Maro, le-au descoperit printre celelalte piese de tezaur și le-au oferit sultanei care era creștină de origine sârbă. Din porunca ei, în anul 1470, Darurile Magilor au fost mutate la Mănăstirea Sfântul Pavel din Sfântul Munte Athos, unde se păstrează până astăzi, ca unul dintre odoarele cele mai de preț ale credinței noastre.

– Mrea Sf. Pavel, pliant de prezentare –

Și totuși nu există nici un document care să vorbească despre darurile magilor, cui i–ar fi fost date spre păstrare, până în sec.XI când un înalt prelat rus vizitează Sf. Sofia și pretinde că a văzut vasele ce conțin darurile. Apoi încep să apară plăcuțele care, invers decât spune biserica, au modele filigranate ce sunt asociate artei postbizantine, chiar artei sec. XV.

Aceasta este cea mai cunoscută poveste a provenienței darurilor sfinte. Dar există și o poveste  din secolul al VI-lea care spune că aceste daruri au fost lăsate de către Adam pe un munte din Persia, pentru a fi aduse lui Mesia când va veni pe Pământ. Cui aparține legenda, nu se știe.

Când l-au văzut magii pe Isus

Adorația Magilor de A.Dürer, unul din cele mai impresionante tablouri prin simplitate – Sfânta Familie și Magii –  din zecile de picturi create de marii și mai puțin renumiții  pictori, de-a lungul secolelor.

Foarte discutabil este momentul când magii l-au văzut pe copilul Isus. Categoric nu la naștere, spun cercetătorii care au ținut cont și de tradițiile bisericilor creștine dar și de datele geografice, istorice, climatice.  Magii se pare că au ajuns la Isus mult mai târziu decât susține biserica, poate chiar la vârsta de doi ani ai copilului Isus. Și în mod sigur primăvara. Iată ce spune autorul unei Biblii: Se pare că astrologii l-au vizitat pe Isus la câteva luni după nașterea sa. Acest lucru este confirmat de faptul că regele Irod, care voia ca Isus să fie omorât, a poruncit să fie uciși toți băieții de la vârsta de doi ani în jos. El a ales această grupă de vârstă

  Ziua Magilor sau Ziua Regilor

Cele 12 zile ale Crăciunului, așa cum au fost ele stabilite acum aproape un mileniu și jumătate, se termină pe 6 ianuarie cu Sărbătoarea Epifaniei sau Theophaniei, pe limba noastră Boboteaza, numită la alte popoare   Adorația Magilor sau Ziua celor trei regi / Reyes Magos. Este ziua când Magii sunt Moș Crăciunii copiilor spanioli. Aceștia primesc daruri de la Magi, în noaptea de Bobotează, tradiția fiind cunoscută acolo ca Reyes Magos.

 Explicația ar fi simplă: Biblia specifică în mod clar că vizita Magilor la Isus nu a fost în noaptea nașterii sale, spre deosebire de vizita păstorilor la iesle, ci a fost mai târziu când Iisus stătea într-o casă din Bethleem, pe 6 ianuarie.

Reyes Magos sunt Moș Crăciunii copiilor spanioli. Aceștia primesc daruri de la Magi, în noaptea de Bobotează, tradiția fiind cunoscută ca Reyes Magos.

Oarecum erupția unei nove (preluare internet)

Prezența Magilor de la Răsărit în casa Fecioarei și a lui Iosif, oferirea darurilor simple totuși, asocierea magilor cu evenimente astrologice rare, numărul magilor, etc, o poveste  greu de citit, greu de înțeles chiar pentru un creștin ortodox care ar trebui să ghicescă în firele de cânepă ale multelor noduri gordiene tăiate sau nu de istorici, teologi, oameni de știință. Căci intrând în tradițiile bisericii și în nelămuririle laicilor creștini,  te afunzi în povestea magilor ca într-un labirint supraetajat și întins cât de la Vatican la Istanbul și dincolo de porțile Babilonului…rămânând cu și mai multe semne de întrebare. Și-ți dai seama că ești atât de departe de a-ți înțelege propria credință, cea care s-a vrut a fi,  deși ca timp istoric ești atât de aproape de azi! O dorință de credincios ortodox de azi, când biserica folosește orice tehnologie modernă pentru a-și prezenta serviciile dar spune că doar tradițiile contează în cunoașterea vieții și apariției lui Mesia!

Învie Noul An dorinţe dragi

Când gânditor tu, suflet, te retragi

Spre locul de-unde Moise-a rupt un ram

Şi pe Hristos l-au adorat Trei Magi.

Omar Khayyam

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.