Lumânarea Memoriei

Acum mai puțin de un secol, în 1932-1933, o populație vecină nouă, trecea prin cea mai mare dramă: înfometarea forțată, plănuită de către cei ce o stăpâneau! Era Ucraina pe care Rusia de azi, atunci URSS, o pedepsea crunt pentru că unii cazaci își creaseră propriul stat. Acel genocid ucrainean a rămas  în memoria istoriei reale, a devenit un memento a tot ce ar putea păți orice națiune care nu se supune foamei rusești.  

Holodomor (голод (holod = foamete și мор mor = pieire în masă) 1932–1933 este în memoria milioanelor de victime nevinovate ale foametei provocate  chiar de omul Stalin în Ucraina. În timp ce populația Ucrainei era înfometată până la nebunie, canibalism și moarte, grânele ei se vindeau de URSS în toată lumea.

„Părinții lui Tymish au înnebunit, l-au tăiat cu toporul, l-au mâncat, au pus resturile într-un butoi și l-au rostogolit spre iaz. Am trecut prin stânga iazului. Rămășițele lui Tymish erau atârnate de ramurile salciei”. / Alexandra Avkyv, eleva anilor grozei care și-a văzut mai mult de jumătate dintre colegii de școală dispăruți, morți de foame ori într-o formă de canibalism. / 

Negarea Holodomorului de partea rusă a devenit și mai aprigă în ultimii ani, când aceștia distrug intenționat ceea ce numesc monumente false, în special în special în Donețk, Mariupol, Luhansk și Herson.

Legea spicelor de grâu

Legea spicelor sau Legea celor trei spice, Legea celor cinci spice, Legea 7-8, Decretul bunicului a fost o lege sovietică din vara lui 1932 când Stalin a anunțat cotele de cereale ce trebuiau colectate din Ucraina și Caucazul de Nord, cote exagerat de mari și care normal au dus la un conflict între țărănime și stat. Prin lege se interzicea culegerea resturilor de cereale de pe câmpuri chiar după ce se strânsese toată recolta! A fost supranumită astfel deoarece pedeapsa pentru colectarea a chiar și câtorva spice putea fi severă, incluzând închisoarea sau chiar moartea, exacerbând foametea din Ucraina (Holodomor). A condus la condamnarea a peste 200.000 de persoane și la pedepse severă, inclusiv execuția. Cercetătorul I.V. Pîhalov menționează că între 7 august 1932 și 1 ianuarie 1933, au fost pronunțate 2686 de sentințe la moarte, conform Wikipedia.

Adevărul a fost adus în fața lumii abia în anul 1980, când s-a publicat lui Robert Conquest, Recolta durerii. Apoi comisii internaționale s-au implicat în cercetarea marii foamete impuse.

…….La anul 1932, am avut prilejul să pomenim Legea „din șapte a opta”, sau „șapte pe opt”, lege în virtutea căreia au condamnat pentru un spic, pentru un castravete, pentru doi cartofi, pentru o așchie, pentru un mosorel cu ață (în procesul verbal se scria „două sute metri de material de croitorie”, totuși le era rușine să scrie „un mosorel cu ață”) și mereu pentru zece ani. / Alexandr Soljenițîn, scriitorul cu origini ucrainene (1918-2018), Arhipelagul Gulag. publicată la București în 1997, ed. Univers

Anual, a  IV-a sâmbătă a lunii noiembrie oamenii își amintesc trecutul căci este ziua oficială de comemorare a celor care au murit ca rezultat al Holodomorului și represiunilor politice din Ucraina.

În Ucraina și în lume sunt foarte multe monumente ridicate în memoria celor ce au murit atunci de foame, au fost executați aiurea, și-au pierdut urmele prin deportarea în Siberia, au suferit pierderea copiilor, familiilor, tot. Cîteva sunt cu adevărat impresionante.

Lanul de grâu

În centrul Memorialului Național al Holodomorului se află o sculptură în basorelief din bronz intitulată Lanul de grâu. Întinzându-se pe o lungime de nouă metri, capetele și tulpinile de grâu extrem de articulate se estompează treptat, simbolizând confiscarea grâului. Tranziția dinamică de la stânga la dreapta a unui lan de grâu care dispare poate reprezenta golul lăsat de viețile pierdute în Holodomor sau poate simboliza efectele foametei. Inscripția „Holodomor 1932-1933” poate fi citită la baza tulpinilor de grâu. Sculptura este în copie și la Washington, SUA Lângă clădirea Capitoliului.

Lumânarea Memoriei

Un monument impunător de 30 de metri înălțime în formă de lumânare, denumit în mod obișnuit Lumânarea memoriei. Suprafața sa albă a fost făcută să semene cu o pânză brodată tradițională ucraineană (rushnyk, asemănătoare cu cele folosite în ceremoniile tradiționale de nuntă). Patru cruci negre sunt plasate în jurul monumentului, semănând cu sârma ghimpată. În plus, berzele de aur sunt prinse în cruci și răstignite pe ele. Barza este foarte importantă în cultura populară ucraineană, simbolizând confortul casei, pacea și prosperitatea zonelor în care locuiesc. Culoarea aurie reprezintă bogăția peisajului rural ucrainean și este adesea folosită pentru a contrasta cu elementele sumbre care reprezintă Holodomorul.

Amintiri amare din copilărie 

 În centrul acestui cerc simbolic de piatră se află o sculptură reprezentând o tânără fată. Fata ține în mână cinci tulpini de grâu ca simbol al Legii spicelor, care incrimina colectarea chiar și a câtorva paie. Ea stă desculță pe un soclu de piatră. Plasarea fetei în centru poate fi interpretată ca moartea unui copil sacrificat pe altarul istoriei (ceea ce reprezintă o interpretare creștină). Cu siguranță, cel mai mare grup de victime ale foametei au fost sugarii și copiii mic                                                                                               

 Pe soclu este inscripționat cu litere de aur titlul unui poem al lui Taras Șevcenko: „I mertvym, I zhyvym, i nenarodzhenym zemliakam moїm v Ukraїni i ne v Ukraїni moie druzhnieieieie poslaniie” [Către compatrioții mei, cei morți, cei vii și cei încă nenăscuți, în Ucraina și în afara Ucrainei, apelul meu frățesc]

Textele descrierii celor 3 monumente de mai sus aparțin dnei. Wiktoria Kudela-Świątek, profesor la Institutul de Istorie și Studii Arhivistice al Universității Pedagogice din Cracovia, Polonia, cea care a scris documentat despre Holodomor.