Pe 17 decembrie 1863 domnitorul Cuza face un adevărat act de curaj și semnează Legea secularizării averilor mînăstirești :
„Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfîntul Mormînt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului ”.
A fost o măsură absolut necesară și cerută de-a lungul timpului căci mânăstirile românești din Moldova și Muntenia aveau în proprietate mai mult de 1/4 din terenul arabil al țării. Și nu asta ar fi fost marea problemă dar bunurile și veniturile lăcașelor de cult românești, în marea lor majoritate, erau încă din sec.XII închinate marilor mânăstiri de la Muntele Athos, cele din Ierusalim și Constantinopol, astfel că, veniturile luau calea străinătății și nici un bănuț nu servea intereselor locuitorilor acestor ținuturi, românilor. Călugării, stareții și episcopii de etnie străină au acumulat averi personale impresionante , pe lângă cele ale obștei mânăstirii. Deși au încercat să scoată din țară bunuri de patrimoniu, ajutați fiind de statele ce se opuneau vehement secularizării, Cuza și Kogălniceanu, ajutați de o parte din intelectualitatea locală, au reușit stoparea acestui fenomen de furt masiv din averea țării.
Deloc de omis, Cuza și Kogălniceanu au dorit să ofere bani, o sumă frumușică acelor călugări care au părăsit țara, deposedați de bunurile valoroase pe care doreau să le ducă în alte părți. Au fost refuzați, în ideea că Rusia, Turcia, și Grecia vor anula legea și ei vor reintra în drepturi. Cuza a fost mai ferm, pământurile s-au împărțit țăranilor care au fost împroprietăriți prin legea agrară din anul 1864 iar regele Carol I a susținut votul Parlamentului ca problema să fie definitiv închisă !
Azi poate ne-ar trebui un Cuza și Kogălniceanu !!!
Gânduri pe tastatură 