– gânduri răzlețe –
Istoria a început când oamenii au inventat zeii şi se va sfârși când oamenii vor deveni zei. / Yuval Noah Harari
Deceniul III, secolul I al mileniului III. Acum câțiva ani am întâlnit cărțile unui scriitor evreu contemporan, Yuval Harari, și recunosc că m-au atras. Sapiens, scurta istorie a omenirii și Homo Deus, scurta istorie a viitorului. Scrise acum câțiva ani, ultima apărută chiar în 2015, nu credeam că vor fi un veritabil oracol al timpurilor pe care le trăiesc. Îmi amintesc că mi-au dat mult de gândit, ca și alte scrieri ale controversatului Harari.
Acum ceva timp, înainte de invazia Ucrainei dar totuși cu umbra ei în suflet, m-am hotărât să urmăresc un lung serial turcesc, Diriliș. De aceea am înlocuit timpii petrecuți pe fb, wapp și bloguri cu urmărirea zilnică a celor câteva sute de episoade ale filmului. Ei bine, nu regret. Dincolo de povestea istorică, puțin lustruită a istoriei Turciei pre-otomane, filmul mi-a dezvăluit și o realitate crudă, repetabilă ciclic în evoluția omenirii: războaiele de cucerire nejustificate, folosirea copiilor ca armă și scut, religiile ca arme cumplite și mai ales cruzimea tiranilor față de omul simplu, indiferent că este din neamul și sângele său ori din alte locuri îndepărtate. Și mai ales a tiranului de vârstă înaintată. Un astfel de serial, pentru a-l înțelege, necesită totuși și câteva cunoștințe despre creștinism, islam și istoria Europei și Asiei.
Azi, în plin mileniu III, istoria a revenit la vechile păcate. In hoc signo vince azi pune la granița țării noastre două cruci, din păcate ambele creștine, ambele ortodoxe. A treia Romă, Moscova, binecuvântează prin mai marele ei slujitor pământean al Domnului, patriarhul Rusiei, aducerea iadului pe pământ pentru frații în aceeași credință creștină. Nu, nu asistăm la distrugerea Constantinopolului ortodox de catolicii nesătui ai cruciadelor, nu asistăm la petrecerile cu prostituate date de catolicii cruciați în altarul jefuit și batjocorit al Hagiei Sofia>📜. Amintindu-ne istoria războiului creștin vs creștin de atunci, vizibilă pe zidurile acelei mărețe biserici, nici nu ar trebui să regretăm transformarea ei recentă iarăși în moschee. Să ne amintim că un cuceritor musulman, sultanul de nici 21 de ani ce a reușit ocuparea Constantinopolului, a fost impresionat de frumusețea și misterul acelei biserici deja prădată și pângărită de frații creștini, și a ferit-o de furia ienicerilor. Ba chiar și-a dat jos turbanul când a pășit în naos!
Azi creștinii fac la fel de mult rău, dau dovadă de aceeași sălbatică cruzime față de semeni, la indicația unui tiran și a capului bisericii ruse: Un patriarh care-și dă binecuvântarea tancurilor să-și pună cizma pe gâtul altor ortodocși. Dacă ăsta e creștinismul pe care îl visăm, mulțumesc, NIET! spune părintele Constantin Necula.
Se pare că Divinitatea nu a ascultat porunca lui Kiril, victoria rapidă a rușilor în Ucraina nu s-a înfăptuit și cele peste 20 de milioane de ortodocși ucraineni nu s-au întors sub patrafirul șefului bisericii moscovite. Ba mai mult, o parte însemnată de ortodocși ucraineni care încă frecventau bisericile rusești din Ucraina, îngroziți de cuvintele patriarhului lor, i-au întors spatele. Nu contează, biserica rusă cumpără și construiește lăcașuri de cult în Africa! Sfânta lume rusă luptă împotriva Occidentului fără Dumnezeu.
Ba mai mult, ortodocșii ruși sub comanda a doi ortodocși ce ridică peste 1000 de biserici pe an, cum spunea părtinitor Teodosie din Constanța, aduc mahomedani să omoare ortodocși ucraineni, ba chiar omoară ruși stabiliți în Ucraina. Nu credeam să aud strigătele de luptă specifice musulmanilor într-un război între două părți creștin ortodoxe! Ne așteaptă o nouă schismă, în rândul ortodocșilor? De fapt ea deja s-a înfăptuit.
În postul Paștelui în Ucraina se repetă cumva procesul lui Isus: o condamnare politică judecată de chiar acuzatorul Putin/Pilat și una religioasă judecată de Kiril/Sinedru (Sinedriul, sau Sanhedrinul, reprezenta la acea vreme instanța supremă care judeca litigiile dintre evrei și mai ales disputele de natură religioasă). Dacă Ucraina va pătimi și va învinge, e chestie de timp. Dacă restul lumii va adopta poziția apostolilor din timpul procesului lui Isus, iarăși vom vedea. Dar dacă va fi așa, lumea noastră va cunoaște iarăși întunericul căci Ucraina nu e Isus, e doar testul lumilor, testul umanității, testul rațiunii și al iubirii față de oameni.
Și să nu uităm că Rusia, prin comandantul ei unic și suprem, practică crucificarea inocenților, asemeni lui Hitler. Căci ce ar fi altceva celebra și mai puțin cunoscută lumii Юнармеец (Yunarmiya, Armata Tineretului)? Armata copiilor și adolescenților! Cum anunța Capital.ro și alte publicații străine, se pare că s-a semnat ordinul ca adolescenții minori, sub 18 ani, să fie trimiși pe frontul ucrainean. Ministrul apărării din Rusia, S. Șhoigu, a înființat la ordin Yunarmiya prin 2015 cred, azi același ministru semnează trimiterea la moarte sau măcar la distrugerea pe viață a sufletelor adolescenților ruși, o cruciadă modernă a copiilor (apropo, Shoigu e dispărut de ceva timp, o fi căzut de la un balcon?). Oare nu s-a înființat cu un scop, fix după anexarea Crimeii? Dar cum citeam în Nytimes: Adesea în Rusia în zilele noastre, ceea ce este vechi este din nou nou sau, mai precis, ceea ce este sovietic este din nou nou. Un altfel de holodomor de care ucrainienii n-au uitat, se întâmplă deja, de data asta atât pentru invadatori, pentru invadați dar și pentru vecini. Nebunia este irațională.
Spuneam într-un articol anterior legat de viața unui actor că Bătrânii declară război dar tinerii sunt obligați să lupte și să moară / H.Hoover. Oare comandantul rus, zis mare ortodox ca și sfetnicul lui, capul ortodoxiei ruse, ambii la vârste respectabile, n-au priceput că pleacă din această lume așa cum s-au născut? Că nu vor lua cu ei lumea, așa cum n-au luat nici țarii ce s-au întins peste Europa și Asia? Că tinerii sunt viitorul?
Pe de altă parte, mă întreb unde s-au ascuns cei care, autointitulați apolitici, pe bani mulți, militau pentru o planetă curată, verde (din păcate în urma unui astfel de miting rămăsese o mizerie cruntă într-un oraș portughez). Ei nu prea văd azi norii negri ai Iadului aprinși de Rusia în Ucraina, nori ce la propriu ajung chiar și în țările nordice. Unde este Greta Thunberg?! Oare n-a observat că acum, chiar acum, casa noastră e în flăcări? Poate și-a ales un nou an sabatic…. Sau e ocupată cu fundațiile ei noi și drepturile de autor. Oricum lipsa ei tocmai acum a remarcat-o chiar și presa italiană: Greta Thunberg a dispărut literalmente după războiul din Ukraine. De fapt, criza internațională a făcut să dispară din scenă acea criză de mediu, urgența luptei împotriva schimbărilor climatice, precum și campionul ei. Deja după Cop26 de la Glasgow, în noiembrie trecut, activistul suedez părea mai puțin prezent pe „scene” mediatică. Din 2018, creatorul grevei studențești la nivel mondial – Fridays For Future – suferind de sindromul Asperger, a denunțat continuu cu voce tare inacțiunea și iresponsabilitatea celor puternici. Iar acum bătăliile sale pentru apărarea mediului și „J’Acuse” dur față de liderii lumii sunt amintiri îndepărtate. / liberoquotidiano-it
Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari.
Așa spunea în 1941 ministrul M.A.E. și vice-prim ministrul României de atunci, Mihai Antonescu. Cu ce ocazie? Citiți istoria modernă a Odesei. Da, tocmai un oraș din Ucraina și, în contextul evenimentelor de azi, veți înțelege de ce istoria se repetă, de ce a zis cineva Istoria nu spune niciodată adio. Ea spune mereu “ne revedem mai târziu”!
Se pare că aceste cuvinte ale lui M. Antonescu i se potrivesc mănușă actualului țar de la Moscova, așa cum i s-au potrivit lui Stalin dar și unor țari din epoci trecute. El, cel de azi, n-are nici un fel de teamă, este barbarul lumii civilizate. Dar nu-i pasă, rămâne în istoria universală chiar prin damnatio memoriae, asemeni incendiatorului templului din Efesul Antic, lui Stalin, lui Hitler, Lui Saddam, multora. De aceea azi, pe fb în special, rușii de rând sunt asociați de noi cu barbarii, în sensul modern al cuvântului. E drept că pentru o mare parte a populației ruse, cuvântul barbar are și înțelesul antic, căci ei, cei din gloată, nu-și permit să cunoască lumea dincolo de marginea satului lor, darmite dincolo de granițele Rusiei. Valorile lumii de dincolo de granițe sunt la fel de enigmatice pentru rușii mărunți precum tainele Universului sau tainele marilor religii. Și noi, europenii moderni, am devenit barbarii rușilor! Așa se întâmplă când dictatorii și religia te fac sclav.
Singura speranță, din ce în ce mai firavă, este aceea că pe butonul zis roșu, țarul lumii de azi nu va apuca să apese ca ultima ratio. Este un astfel de om Homo sapiens? Nu, doar Homo diabolus. Căci este scris cu sânge ca omenirea, oricât de mult ar evolua, să nu-și piardă genele criminale, mai ales cele de ucidere în numele etniei, religiei, naționalismului exagerat. Cele ce îndeamnă la ucidere în masă. În fapt în numele nebuniei căci altfel în lumea mileniului III etniile pure au dispărut de mult, poate încă cel puțin cu un mileniu în urmă. Globalizarea nu e un fenomen nou.
Rusia în mileniul II a fost un imperiu. Nu singurul. Dacă celelalte imperii de voie sau nevoie, uneori fără violență, s-au adaptat timpurilor eliberând teritoriile ocupate, Rusia NU! Și nu uită că i-au fost luate din fălci câteva bucățele de carne. Nu uită, nu iartă și vrea înapoi totul cu dobândă de mare cămătar. E scris în codul ei genetic, poate din cel original al triburilor, ori poate din amestecul cu multele nații ce și-au pierdut praful divin al stepelor prin micul cnezat moscovit.
Se vrea Putin un alt Genghis Han, adică Liderul lumii, pe locurile unde ultimul și-a întins teroarea și imperiul? Probabil. Undeva în codul genetic a lui Putin este o mutație, el crezându-se unul din cei cam 16 milioane de bărbați, urmași azi ai lui Genghis Han. Dar gena nu este cea care a dus la pax mongolica, ci este strigătul teribil al mongolilor asediatori, predă-te sau mori. Doar că celebrul mongol a fost foarte înțelept în a-și organiza, administra și conduce armata, triburile proprii, teritoriile și popoarele cucerite. Cea ce hanului de azi nu-i place.
Să faci pace e nevoie de mulți oameni care să colaboreze. Să faci război, e nevoie de un singur tiran. / Y. N. Harari
Sau spus pe românește,
Un nebun aruncă o piatră în baltă și o mie de înțelepți nu o pot scoate.
Gânduri pe tastatură 