Rugă halatelor albe

Vă spuneam într-un articol recent că 

Istoria nu-și ia niciodată adio. Ea spune mereu NE REVEDEM MAI TÂRZIU!

Dacă anul 1989 a fost un astfel de moment, nu pot să vă spun eu. Bănuiesc însă că da. Atunci nu puteam, nu-mi permiteam să scormonesc prin informații așa că acel decembrie m-a luat un pic prin surprindere. Doar un pic!

Azi nimic nu pare să mă surprindă. Cu atât mai puțin reacția unei părți a corpului medical și deloc a patriarhului care a făcut o donație modică. 

Medicii și asistenții demisionează în masă! De frică să nu ia Covid-19! O teamă firească, omenească  pe care o înțeleg până la un punct. Și o înțeleg pentru că sunt în umbra unui pălmaș în sistemul de sănătate. Care pălmaș are alături un alt pălmaș, a cărei soție este și ea tot un pălmaș în slujba sănătății omului.  Ei nu-și permit să-și dea demisiile! Pentru că de munca lor, de prezența lor în spital depind și alții. Mult, puțin, munca lor este parte a unei roți care ar trebui să se învârtă perfect în slujba bolnavilor. De aceea, cu toate că temerile sunt mari, ei și mulți alții nu abandonează.

Așa cum spuneam mai sus, îi înțeleg pe acești demisionari dar până la un punct. Și m-aș bucura dacă ar reuși să-mi răspundă la câteva nedumeriri:

• Astăzi, fără nici un preaviz, fără respectarea legilor în vigoare, unii dintre voi v-ați părăsit pacienții în spitale. V-ați încălcat jurământul.  Vă puteți închipui ce a fost în sufletul celor abandonați de voi prin acea fugă precipitată, fără măcar să dați posibilitatea unei alte echipe să preia pacienții? 
• Dacă vă e teamă de moarte, omenește de altfel, v-ați gândit să returnați salariile măcar pe luna martie pentru ca alți oameni, poate cu calificare neadecvată să vă poată lua locul?
• Dacă voi, personal sanitar dezertor, în zilele următoare aveți nevoie de asistență medicală de orice fel și mai ales pentru infecția cu Covid-19, de la cine așteptați să vă vină ajutorul?! Sperați că puteți arunca un bolnav pe care l-ați lăsat în disperare, să-i ocupați patul și ventilatorul iar colegii voștri care n-au abandonat lupta, să vă salveze pe voi? Când fugiți, gândiți-vă că uneori oamenii plătesc și după regula dinte pentru dinte și nici o instanță morală nu v-ar putea acuza colegii care s-ar ocupa de cei abandonați și nu prioritar de copilul, soțul vostru sau chiar de voi.
• Personal sanitar dezertor, dacă aveți nevoie de sprijinul poliției noaptea, în caz că vă dă buzna în casă un nepoftit, cum credeți că puteți fi ajutați? Polițiștii și militarii sunt oameni ca și voi, se pot îmbolnăvi oricând (s-a întâmplat deja). Ei de ce n-ar avea dreptul să-și dea demisia oricând nu le convin situațiile de la serviciu? A, ei nu sunt oameni, sunt niște simpli angajați care au doar obligații contractuale ferme!
• Dacă Doamne ferește, vă ia foc casa și aveți nevoie de pompieri, cum v-ar veni să aflați că s-au închis toți în apartamentele lor și au lăsat goale stațiile, cisternele și puțin le pasă de voi? Și ei mor la datorie de multe ori, în flăcări sau înecați cu fum. Ar avea toate motivele să demisioneze în bloc de frica unui inamic extrem de mărunt, Covid-19!
• Cum credeți că vor arăta străzile noastre dacă serviciile de salubritate, gunoierii și măturătorii stradali și-ar da demisia în bloc? Și au motive foarte, chiar foarte întemeiate să vă lase cu gunoiul la ușă căci în tomberoanele voastre nu puneți nici măcar un sac de plastic iar gunoierii nu au combinezoane și măști cu filtre.
• Aveți nevoie de mâncare, de pâine, cafea, țigări, lapte, bere, apă minerală, fructe și zarzavaturi, câte altele. Cum v-ați simți  dacă producătorii, vânzătorii și agenții firmelor de curierat s-ar retrage în casele lor și s-ar închide toate magazinele alimentare? Sunt oameni, le e frică, lucrează cu necunoscuți, poate cu bolnavi care nu își pun o mască, ceva. După mine și ei sunt îndreptățiți să-și dea demisiile și să închidă tot ce înseamnă industrie alimentară. V-ar conveni?
• Cum ar fi dacă bancomatele nu s-ar mai alimenta (că avem nevoie și de cash uneori), reparațiile la distribuția de gaze, apă și electricitate nu s-ar mai face pentru că salariații firmelor respective se tem să mai iasă pe străzi, în praful plin de coronavirus? Desigur, aceia ar fi blamați de voi pentru că fără electricitate nu mai aveți tv, internet, telefon!
• Dragul meu personal medical dezertor, dacă nu aveți mașină personală, v-ați urcat în tramvai, în taxi, în metrou. Cum ar fi dacă toți acești oameni fără de care nu puteți călători, ar  demisiona fără preaviz când sunteți undeva departe de casă?
• Ce credeți că s-ar întâmpla dacă groparii nu s-ar mai ocupa de morți și personalul incineratorului uman ar da bir cu fugiții?

Azi am aflat de la un medic român din Paris (pe B1TV) că acolo medicii nu au voie, prin lege, să demisioneze într-o situație ca aceasta. Și acei medici și asistenți nu au teste, nu au protecții suficiente. Spunea doctorul respectiv și îl cred, că nici o țară nu are dotarea pentru acest blestem ce a venit peste noi. Niciuna!  În Anglia, povestea un român tot la un post Tv că deja 1 din 4 medici este infectat dar nu s-a auzit de demisii. Spunea că s-a făcut apel la angajarea de personal medical suplimentar și s-au prezentat dublu decât numărul solicitat. Cred că ați văzut clipul cu medicii tineri irlandezi care s-au organizat singuri, și-au plătit avionul tocmai din Australia și au venit acasă pentru a-și ajuta compatrioții. Albanezii, un popor micuț, a venit în sprijinul Italiei cu personal medical. Și câte alte cazuri deosebite mai sunt. La noi e invers. Acum, la greu, vă abandonați  aproapele dar gândiți-vă că s-ar putea să fiți în locul lor chiar stând acasă. 

Poate vă mai cântăriți conștiința, poate mai cugetați, mai ales cei care ați făcut medicina la stat, pe banii strânși din taxele celor ce azi au nevoie de voi. Știu, riscul este mare. Dar când v-ați luat licența la medicină, unii cu note foarte mari și ați pus gaj priceperea și omenia voastră, ați jurat strâmb?!

Poate vă răzgândiți și vă uniți eforturile în această luptă contra unui dușman perfid. Apoi, cu același curaj cu care zilele acestea ați scris demisiile fără nici o remușcare că lăsați bolnavii fără un minim ajutor specializat, fără acel legal preaviz, poate reușiți să vă strângeți și să cereți hotărât guvernanților să vă doteze locurile de muncă, să dea legi noi și să puteți practica nobila meserie cu drag. Pentru asta însă trebuie să luptați azi cu ce aveți și să vă gândiți, când vreți să fugiți, că drepturile  pe care le aveți azi să dezertați în focul luptei, le-ați obținut și voi, corpul medical civil, cu prețul sângelui tinerilor soldați sacrificați în decembrie 1989 și care nu au avut dreptul la dezertare, demisie! 

Trăim într-o societate în care totul se învârte în cerc. Cel puțin la orașe avem nevoie unii de alții. Fără voi, lanțul se rupe dragi medici și asistenți. Intrăm în haos dar vă luăm și pe voi dacă vă ascundeți! Și nu uitați că oricât am vrea noi să păcălim soarta, ea ne dă peste nas. Vă ascundeți de covid dar un accident minor în casă vă poate fi fatal.

Sănătate, înțelepciune și dragoste de meseria voastră să aveți!