Articolul 200 pe acest blog! Fără să vreau, pură coincidență, îl sărbătoresc cu șarpele verde! Și dacă tot s-a nimerit așa, îl dedic unei persoane dragi născută în zodia racului! (Oare votcă cu raci se face? Căci cu șerpi, șoareci, gândaci, iarbă, aur, cristale, bacon … am auzit.)
Nu trebuie să bei vodka decât dacă ai un motiv, dar dacă ai la tine o sticlă de vodcă, cu siguranță vei găsi și motivul. / proverb rusesc
Vodca, votca, un cuvânt atât de drag lumii dar și românilor. Votca este nelipsită de pe majoritatea meselor noastre de sărbători, este preferată când facem vișinată sau afinată, este dezinfectantul perfect (și extern dar e păcat 😅), este prilej de bârfă referitor la cei de dincolo de râul eminescian, sau poate doar de invidie că ei pot mai mult decât noi românii….
S-a născut la ruși sau la polonezi?
Mulți cred că vodca a fost inventată în Rusia dar nu este chiar așa. De fapt nici până azi nu se știe cine este părintele vodcii. Polonia susține paternitatea, mai ales că această țară a menționat băutura într-un document oficial din anul 1405. Cuvântul „votcă” apare pentru prima oară în acel an într-un document al curţii Palatinatului Sandomierz din Polonia. Vodca se pare că vine de la slavul voda şi înseamnă apuşoară, apică, adică apă mică. Polonezii i-au zis Wodka înseamnă cam același lucru, apă mică. Dar Polonia era prin sec. XIV – XV parte a Rusiei. Misterul rămâne, Mama Rusia ori husarii polonezi înaripați?!
Vodcă sau votcă? Ambele variante sunt permise în limba română pentru că nici până azi și nici în viitor nu se știe și nu se va ști cine îi sunt părinții. Important pentru consumatori este că ea există … din belșug!.
După câteva pahare /O-ntrebare se ridică: / Cum te-mbeţi atât de tare / Dacă bei doar apă mică. /
Cartea Votca, un thriller istoric de Nicolae C Ariton
Despre votcă, mai ales rusească
….dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!
Nikolai Gogol, Taras Bulba
După unele scrieri, alcoolul asimilat azi votcii, era cunoscut chiar de egiptenii antici. Avicenna, prințul medicilor, a fost primul care a descris obținerea și proprietățile alcoolului în lucrarea în limba arabă, Canoanele medicinii. După cele mai multe opinii însă, alcoolul ar fi apărut pentru prima dată în anul 860, deci înainte de Avicenna, ca soluție apă-alcool obținut prin distilare, atunci când arabii – de fapt medicul persan Ar-Razi – au fabricat deja un astfel de produs dar doar pentru scopuri medicinale și nu pentru consum căci era/este interzisă de Coran pentru băut de plăcere. Chiar numele de alcool va veni tot de la arabi, prin sec. XVI, al-kuḥūl (الكحول), cum zice tanti Wiki, deși nici ea nu e sigură. Dar cu un păhărel de votcă sau vodcă alături, puteți să cădeți sau nu de acord cu ea asupra etimologiei cuvântului alcool.
Nici europenii n-au fost însă mai prejos. Alchimiștii italieni au inventat un aparat de distilare în secolul al IX-lea. Cam în același timp, secretul obținerii alcoolului a fost descoperit de oamenii de știință din alte țări. Medicul și alchimistul francez Arno de Willger, a reușit să obțină alcool de tărie apreciabilă din vin. Cum mănăstirile Evului Mediu aveau îndeletniciri nu tocmai … creștine, modul de obținere a alcoolului a fost preluat de aceștia, ba chiar și dreptul de comercializare a devenit monopol bisericesc. Așa a fost voia Domnului 🤨!
Nici nu s-au răcit bine primele butoaie de alcool mănăstiresc vest-european că iată ajunge și la ruși sub forma unui dar din partea unei delegații genoveze aflată în vizită la curtea țarului, fix în anul 1386. Avea un nume deosebit băutura creștină: Aqua vitae! Apa Vieții!
Așa de mult le-a plăcut clericilor ruși încât au pus și ei monopol pe fabricarea și comercializarea apei vieții (să recunoaștem unirea fericită a catolicilor vestici cu ortodocșii ruși și asta chiar după Marea Schismă!) Dar ghinion pentru biserică, s-a trezit cneazul Rusiei Ivan al III-lea să facă alcoolul acesta divin, monopol de stat. Asta la aproximativ un deceniu de când biserica ortodoxă rusă se apucase și ea de afaceri cu alcool, pe lângă cele de cămătărie. Adică cu vinul de pâine, cum i se spunea atunci pentru că se obținea din aceleași cereale din care se făcea și pita, grâul, orzul și secara. Cam tare vinișorul ăsta! Dar Ivan al IV-lea, cel Groaznic, introduce consumul obligatoriu de votcă, cumpărată de cei săraci pe bani grei iar taxele intră nu în cutia milei ci în cutia statului. Aferim!
Deja în sec. XVII, băutura asta tare devenise de neînlocuit la petrecerile țarului și nobilimii ruse dar și prin arhondaricurile mănăstirilor pentru anumite categorii de pelerini. Și tot la acea dată, dreptul de a o produce era doar a nobililor și negustorilor foarte bogați, cei care au început să o exporte în restul Europei. Un studiu arată că acest alcool numit vodcă a îmbogățit nobilimea rusă cel mai mult, afacerile cu blănuri, pietre prețioase sau icre negre fiind mult mai jos.
Se spune că și păturile sărace adorau băutura aceasta pe care o considerau medicament. Dar nu orice medicament banal, era panaceu! Ca și ginul sau votca olandeză »📜, cognacul, absintul »📜. Și cum orice masă îmbelșugată trebuie susținută cu leacuri naturale pentru digestie, rușii bogați au devenit dintr-o dată experți în prepararea așa numitelor tincturi de plante, atât de variate încât se spune că pentru fiecare literă din alfabet exista un tip de votcă la mesele nobilimii! Din alfabetul rus, evident, căci acela este ceva mai mare decât al nostru. Și asta afirmă chiar un rus, deci e credibil. Să nu vă închipuiți că acele tincturi se consumau cu picătura 😁 că jigniți medicina rusă din acele vremuri!
Vodca ajunsese să facă ravagii în Rusia. Oamenii beau atât de mult că nimic nu-i mai speria. Din medicamentul crezut cu câteva secole în urmă, vodca ajunsese otrava care îi duce la moarte. Așa că țarul Petru I, cel Mare, a creat în 1714 o medalie … pentru alcoolici! Medalia pentru beție, cea mai grea distincție din lume,, cântărea cam 7 kg, era din fontă și era legată de gâtul fericitului în așa fel că nu putea fi îndepărtată. Trebuia purtată o săptămână. Cât succes a avut? Puțin!
Vodca a fost mare vedetă și în timpul domniei Ecaterinei cea Mare, în sec. XVIII. Expresia bea vodca din găleți este de pe vremea ei, împărăteasa se pare că a impus vânzarea băuturii doar în găleți de 12,3 litri! Probabil pentru distribuitorii mărunți căci prima cârciumă unde se bea vodcă la pahar se deschisese deja din sec.XVI. Vodca îmbuteliată în sticlă a început să se vândă în anul 1894, având 40% alcool pe volum, în urma măsurilor impuse de țarul Alexandru al III-lea. Se spune că se calculau mai ușor taxele dacă vodca avea 40%…
Anton Pavlovici Cehov, fiind şi medic, a observat ravagiile provocate de consumul băuturilor tari, al vodcii în special și o numea „sângele Satanei”. Chiar și Tolstoi încercase deja alături de un politician să oprească consumul nebun de votcă. A propus ca pe ambalaj să se scrie OTRAVĂ, alături de un craniu şi două oase încrucişate. Nu s-a acceptat, finanțiștii vremii au declarat că asta ar însemna imense pierderi financiare în vistieria statului! Mai bine sunt pierderi umane, Rusia a fost și este mare….
Ziua de naștere a votcii în Rusia este sărbătorită în ultima zi a lunii ianuarie, ziua când Mendeleev, autorul Tabloului Periodic al Elementelor, a primit un doctorat în științe, prezentând lucrarea Despre combinarea alcoolului şi apei. Lucrarea a conținut detalii despre interacțiunea alcoolului și a apei, precum și proprietățile soluțiilor alcoolice de 40%. Deși este o lucrare pur științifică, informațiile ei au fost utilizate și în producerea de votcă, normal. Iar Mendeleev a ajuns tatăl votcii moderne rusești 😁. Dar oricum, deși rușii profesioniști în consumul de votcă îl recunosc drept patron pe Mendeleev, altceva nu-i mai interesează despre marele savant care a murit sărac și uitat de lume.
Samagon
Cum spuneam mai sus, în Rusia doar nobilii și negustorii cu statut aparte aveau voie să producă votcă și să o vândă extrem de scump. Așa că populația săracă a căutat o altă cale de a obține o altfel de votcă. Samagon! Băutura fără țigare, băutura populară făcută din orice resturi, chiar și din pâine veche, orez, hrișcă, legume, etc. dar care avea o tărie fantastic de mare, băutura devenind chiar mortală (Hrenovuha de exemplu, o votcă destul de tare obținută doar din hrean, apărută pe vremea lui Petru cel Mare). În stare pură lua foc dacă fumau și o țigară când o beau. Deși inițial obținută clandestin, cu multe decenii înainte de către populația foarte săracă, Stalin a încurajat consumul ei de către soldații ruși, pentru a combate frigul și a-i face pur și simplu nebuni în luptă. E greu de descris efectul avut asupra lor. Scriitorul rus Victor Erofeyev spunea că …mai mult decât orice sistem politic, suntem cu toţii ţinuţi ostatici de votcă iar rația zilnică a soldatului rus era la fel de importantă precum lansatoarele de rachete Katiuşa în victoria împotriva nazismului.
Atomik de la Cernobîl
Despre Cernobîl și catastrofa din 26 aprilie 1986, au auzit mulți. Despre eveniment ca și despre zona de protecție de aprox. 30 km în jurul locului accidentului, se știe. Că zona are o radioactivitate crescută, de asemeni, se știe. În acea zonă interzisă locuirii și vizitării, vegetația a fost lăsată să se dezvolte de capul ei, la fel și animalele. Din cerealele aflate în zonă nu se putea pregăti hrană pentru oameni, fiind considerate puternic radioactive. Până acum 3-4 ani nici despre vodka Atomic nu se știa. Întâi pentru că atunci s-a fabricat prima dată, apoi pentru simplul fapt că nu este o vodcă nici populară, nici ieftină, nici ușor de înghițit de oricine care cunoaște efectele exploziei din 1986, se pare nici autorizată de stat n-ar fi. Dar ea se produce în Ucraina însă ideea este a unui cercetător britanic de la University of Southampton.
Pe scurt, vodka artizanală Atomic se obține din cereale, apă și alte plante culese din zona vecină centralei nucleare, plante radioactive, care, prin distilare dau alcool … aproape lipsit de radioactivitate, zic producătorii. Inițial făcută simplu, fără arome, anul trecut producția, micuță e drept, s-a diversificat, astfel că a apărut și vodka Atomic din mere … de Cernobîl.
Ideea e bună. Cu toată truda producătorului, consumatorii sunt greu de convins iar unii dintre ei chiar refuză să-i vadă și ambalajul. Și în nici un caz nu se va servi în modesta ryumochnaya (de la ryumka, un mic pahar de vin din care se pot bea trei shot-uri de vodcă). Ar fi prea scumpă pentru oamenii de rând. Amuzant însă, primul lot ce urma să plece peste graniță a fost confiscat de …. procuratura ucraineană și nu se știe unde au dispărut sticlele pline. Nici după ce au fost golite…. 😁.
L’Chaim Kosher Vodka
L’Chaim adică la viață în ebraică! Ei bine L’Chaim Kosher este votcă israeliană produsă din porumb și apă de pe Înălțimile Golan. Este considerată cușer, adică are simbolul aprobării Uniunii Ortodoxe Kosher, cea mai mare agenție de certificare cușer din lume, un Ⓤ, adică produsul este cușer pareve (nu are nici carne și nici lactate). Cu toate astea pentru Paște se face votca L’Chaim doar din sfeclă.
Știați sau nu:
Verificarea calității votcii prin congelare este foarte frecventă în rândul consumatorilor casnici dar e discutabilă, căci temperatura de îngheț depinde nu doar de alcool, ci și de impurități, de conținutul de alcool bun. Cea de 30% alcool îngheață la – 17 spre – 20°C, la 40% merge spre -23 la -29°C iar cea de 55% are intervalul -39 la -42°C.
În votcă nu există proteine, vitamine, minerale sau carbohidrați cu excepția cantităților neglijabile de cupru și fosfor, deci valoare nutrițională e 0. Conținutul caloric este, la 100 ml, cam 220 și 250 kcal maxim. Depinde de sortiment.
Experții spun că cel mai bun gust este dacă votca din pahar are +8°C, limitele fiind totuși de la + 7 la +10°C.
Obiceiul de a bea vodcă cu gheaţă sau cu lămâie, este total străin ruşilor, fiind un obicei occidental și moda ar fi apărut în anii 1920 odată cu naşterea cocktailurilor. Adică atunci imigrantul rus Vladimir Smirnoff și-a prezentat vodca băutorilor americani, se pare neobișnuiți cu e tăriile. Oare?!
Pentru cei care beau votcă cu apă, indicată e apa plată. Datorită conținutului de dioxid de carbon, apa minerală și băuturile carbogazoase dulci accelerează absorbția alcoolului, irită pereții stomacului, grăbește procesul de intoxicație și împiedică eliminarea din organism a produselor de descompunere a alcoolului. Așa o fi, nu beau votcă, nu cunosc amănunte. Și nu țineți votca în recipiente de plastic, spun specialiștii. Sticla e sfântă.
Dacă ar fi să alegeți o votcă bună. Despre preț, nimic bun!
Cele mai scumpe sortimente de votcă sunt greu de admis pentru buzunarele noastre. Și sunt multe. Printre ele ar fi:
Vodka milionarului, mai multe variante cu prețuri de peste câteva milioane de dolari pentru o sticlă e drept de 5 l. Cea mai scumpă vodka din lume este și cea mai exclusivistă. Se filtrează prin pudră de diamante și 3000 de cristalele Swarovski împodobesc sticla. Dacă doriți să o cumpărați, e simplu: puteți plăti prin PayPal și vă este livrată oriunde în lume, chiar și în vacanța la Năvodari sau Corbu, prin serviciile lor Billionaire Aviation, Billionaire Yachting și/sau Billionaire Car, cum doriți. Ce simplu e să vă împliniți pofta….
Apoi Vodka Russo-Baltique, cam la jumătate preț și undeva mult mai jos la costuri este seria limitată Imperial Collection Vodka Faberg-Eggs, o băutură obținută prin distilarea repetată în paturi de cărbune de mesteacăn scandinav, cuarț și alge marine; plus ambalajul, 11 variante, care imită un ou de la Fabergé Museum. Sticla ca atare este din material incasabil de bună calitate și are un dop de aur alb și galben cu o emblemă a Imperiului Rus încrustat cu diamante, un vultur cu două capete.
Despre Russo-Baltique, o poveste oarecum recentă și reală aici. Atunci chiar am crezut că este cea mai scumpă, dar oricum soarta ei – a acelei sticle – a fost tristă.
Wyborowa este o vodka poloneză de secară, preparată pentru întâia dată în anul 1823, la Poznan, de către afaceristul evreu Hartwig Kantorowicz. A fost prima vodka din lume care a luat în 1927 titlul de marcă internațională. Acum marca este deținută de Pernod Ricard.
Beluga este una dintre cele mai bine vândute în Rusia și în alte 70 de țări. Este produsă în Siberia, la vechea distilerie Mariinsky, veche de peste 120 de ani. Acum marca este deținută de grupul rusesc Synergy și este într-o zonă pustie unde nu există alte industrii. Este obținută din miere de albine atent selecționată, boabe de ovăz, grâu, extract de susai și alte ingrediente secrete. Procedeele de preparare sunt meticuloase. Lichidul de Beluga este supus procesului de distilare de trei ori, apoi este păstrat în condiții speciale pentru treizeci de zile, după care i se stabilizează aromele.
Pe eticheta celor mai bune sortimente Beluga este un „medalion” din staniu sub forma unui pește rar, inclus în Cartea Roșie (specii pe cale de dispariție) și care îi dă brandului numele, delfinul alb sau beluga, ce trăiește în apele arctice. În 2012, Beluga Noble vodka a fost selectată drept băutura oficială a ceremoniei de premiere a Premiului Nobel de la Stockholm.
Żubrówka, pronunțat jubrufca, este cea mai renumită votcă (wódka – vutka) din Polonia, fabricată după o rețetă veche de secole. Żubrówka, cunoscută în limba engleză ca Buffalo/ Bison Grass Vodka (votcă cu iarbă bivol/ bizon) fabricată încă din sec. XVI, este o votcă distilată din secară, maturată în butoaie de stejar timp de două luni. Este de fapt produsă in timpul iernii, din secara cultivată local, folosind apă de izvor. Este aromată cu iarbă bizon (Hierochloe Odorata) şi îmbuteliată la 40 % alcool pe volum. Pentru curioşi, această iarbă specială crește și la noi, îi spune Iarba Sfintei Maria sau iarba dulce, în Polonia se cultivă în pădurile Białowieża, la graniţa cu Belarus, este culeasă manual vara, când ajunge la maturitate și se mai spune că ar avea proprietăți afrodisiace. O fi așa, dacă susțin polonezii asta 😉! Au existat păreri că ar conține o cantitate mare de cumarină, toxică, de la firul de iarbă dar nu e chiar așa. Denumirea vodcii vine de la cuvântul polonez żubr care înseamnă zimbru (bizonul european), animal obişnuit să se hrănească cu acest tip de iarbă dulce. Żubrówka se bea de obicei cu suc de mere (o parte votcă, trei părţi suc). Astfel, acestei combinaţii i se spune în Polonia Tatanka sau Szarlotka, în Marea Britanie Frisky Bison și cel mai frumos în S.U.A., Polish Kiss. Probabil că știau ei de ce o amestecă căci în poloneză se numește wódka sau gorzałka de la verbul vechi polonez gorzeć care înseamnă „a arde”, de fapt gorzalka fiind numele băuturii în sec. XVI iar wodka fiind produsul medicinal și cosmetic.
Și nu uitați că vodka poloneză este mult mai bună asociată cu o zakąski, cumva un fel de mezze, care să cuprindă și grăsime dar și ceva acru, preferabil popularul hering și castravetele murat.
Și să nu uităm un nume care ne dă fiori oricum, chiar dacă e vorba doar de o sticlă cu băutură (să sperăm că nu votca îi va face pe ruși să calce granița cu Ucraina):
Putinka, a apărut la scurt timp după ce Putin a devenit președinte și acum deține 4,4% din piața de vodcă din Rusia, scrie cotidianul Vedomosti. Doar la un an de la lansare, marca Putinka intră pe lista celor mai bine vândute produse din Rusia. Vodka Putinka este combinația perfectă de preț accesibil și calitate acceptabilă … ținând cont de sortiment, vei găsi întotdeauna alcool tare care să se potrivească dispoziției tale spune reclama. Unele sortimente se vând bine în lumea celor cu venituri medii.
Trucuri de marketing…
Trucurile de marketing se găsesc pe toate piețele, din cele mai vechi timpuri. Votca secolului nostru s-a adaptat să zicem celui mai consumat aspect, ingrediente eco sau bio, cum vreți să-i spuneți că tot aia e. De fapt eco este partea cea mai vizibilă dintr-un mix de marketing și acum este perioada când impresionează cel mai mult pe cei care-și culeg informații doar pe fb, tv și tik-tok.
Cea mai pură votcă din lume, Canadian Iceberg / Kenedien Iceberg, făcută cu apă obținută din gheața Văii Iceberg din Terra Nova și cereale din culturi ecologice, este de fapt o votcă obișnuită. Dar sloganul prinde la unii: „cea mai bună vodkă pe care ați încercat-o în ultimii 12 000 de ani“ 😂 Wow! Cât poate să trăiască un băutor de votcă! O fi târziu să mă apuc de băut votcă?
Sau una rusească: Fabricat numai la Sankt Petersburg, Russian SO aderă fidel la principiile lui Dmitri Mendeleev din 1894 pentru crearea vodcii, plus că este făcută cu apă din cel mai vechi ghețar din lume! Creată prin combinarea tehnicilor de distilare de ultimă generație cu tradițiile timpului! Mendeleev nu s-a ocupat de rețetele de votcă, e un mit.
Un alt truc folosit de asiatici, de fapt unul din multele lor oferte, votca de mai jos.
A plouat prea mult și nu se mai face grâul și orzul? Nici o problemă, orezul să trăiască! Și scorpionii! Pentru convingere, firma care produce vodca-scorpion zice că micile animăluțe sunt de fermă și hrănite eco, veninul le este extras și sunt ținute în votcă 3-4 luni, apoi sunt comestibile! Obiceiurile ancestrale asiatice vând bine azi, scorpionul fiind consumat pentru așa zisele lui proprietăți afrodisiace că de, shamanii cunoșteau tehnicile de marketing! Dacă vă feriți să recunoașteți pentru ce o beți și pentru ce mâncați nevinovatul scorpion, să știți că se recomandă și în durerile de spate …
…și globalizarea
Dacă sunteți băutori de lapte, consumați minunata votcă din zer de lapte Black Cow:
“Fermierul de lactate Jason Barber și artistul Paul Archard au recunoscut potențialul zerului în 2011. Prin combinarea tradiției mongole antice de fabricare a alcoolului din lapte fermentat cu tradiția nord-europeană de a face vodcă clară și curată, au reușit să dezvolte o inovatoare. , vodcă cu gust unic și superior, realizată în întregime din laptele de vacă.” Așa spune o reclamă a firmei respective!
Azi sunt atâtea tipuri de votcă simplă sau cu arome în lume, unele teribil de ciudate, adaptate tuturor năravurilor omenești, încât cred că lista lor ar fi de ordinul sutelor. Băută cu moderație, votca poate fi un leac. Excesul însă …. Dar cine sunt eu să vă spun despre părțile triste, chiar tragice ale consumului exagerat de votcă?! Teorie știu, practica însă mi-e complet străină și mi-e bine așa.
Asemeni altor băuturi alcoolice despre care am scris pe aici, și vodca a avut trecere în rândul elitelor lumii intelectuale. Dacă Mayakovsky a spus că este mai bine să mori de vodcă decât din plictiseală, altcineva spunea mult mai practic, chiar mai modern aș zice:
O sticlă de vodcă excelentă înlocuiește bine cunoștințele de limbi străine.
Na zdrowie! Pentru sănătate! ar zice polonezii. Un rus însă ține minte cuvintele învățate în copilărie alături de o cănuță cu votcă, на здоро́вье! Cumva votca / vodka uniformizează națiile 😉
Gânduri pe tastatură 
Un gând despre „100 +x gânduri despre “sângele Satanei” ….vodca!”