Halloween și globalizarea

Nu știu cum dar anul acesta s-au adunat atâtea într-un singur weekend: schimbarea orei, vizita lui Musk – ?? :))și – Halloween! Încă se vorbește că am adoptat o sărbătoare străină, uitând de sărbătorile noastre tradiționale! Asta e precum gastronomia pur românească: sarmale și chiftele, mămăliga, ciorba de burtă, mâncarea de cartofi, salata boeuf, baclavaua, cozonacul și… coliva! Toate tradițional românești din spațiul european și asiatic. Ori tradiționale cum e Shopska salad  la bulgari! Am râs cu lacrimi astă vară când am citit părerea unui turist nemulțumit că a mâncat cel mai prost gyros în nu știu ce stațiune greacă ultra românizată. Cică grecii nu știu să facă gyros bun precum cel din centrul Bucureștiului. După ce internauții au aruncat în el cu tot ce le-a fost la îndemână pe limbă 🤭, omul și-a șters postările. O fi înțeles că și turiștii spun lucruri trăsnite? O fi înțeles că shaorma ori gyrosul de București sunt adoptate și adaptate în cultura noastră de ani buni, ca și ciorba de burtă? Păi din comentarii, omul nu prea înțelegea sensul cuvintelor, clar nu a priceput explicația cuiva despre globalizare.

Noaptea Mischief sau HALLOWEEN

Cam așa și cu Halloween-ul pe care, în alt an, l-am cusut și descusut deja pe acest blog! Nu înțeleg de ce atâta zarvă că nu e bine venit la noi, că învățăm copiii chestii satanice, americănisme ieftine. Păi avem și noi ceva asemănător, cum ar fi focul lui Sumedru ori Noaptea Lupului, Noaptea sf. Andrei. Plus că halloween nu e americănism ieftin, e o mutație a culturii nord europene a celor ce și-au făcut casă nouă peste ocean. Și dacă vorbim de obiceiuri preluate, ar trebui să ne oprim și asupra Crăciunului cu întreaga lui cohortă de obiceiuri și „tradiții” deloc petrecute în spațiul românesc acum un secol și jumătate: bradul, ornamentele, darurile din an în an mai scumpe, felicitările dar mai ales mâncărurile și băuturile multe și toxice.

Am putea să ne gândim că suntem tot mai legați de internet și facebook, de drumeții în zone cât mai îndepărtate de unde ne aducem obiceiuri noi. Bucătăria zisă românească, în cea mai mare parte a ei, este adusă din cele patru vânturi. La fel cea balcanică. Mode și pofte noi, preluate de la mari distanțe, au pus stăpânire pe noi: fructele de mare fără de care nu se poate spune că ai gustat atmosfera Greciei (??), dorul doar de plajele însorite ale Turciei, Greciei, Croației și Spaniei, mâncărurile chinezești, indiene și libaneze, patiseriile arăbești pline de bunătăți, literatura musai străină, mătasea „adevărată” adusă din drumurile vacanțelor noastre, scârba de a recunoaște că ești român când sari frontiera, vocabularul tot mai bogat în cuvinte străine și aici nu mă refer la cele tehnice care nu au echivalent în limba noastră… multe altele pe care nu le mai încarc aici.

Aveam căruțe, acum avem bolizi. Zborul cu avionul e o veritabilă globalizare. Banul n-a fost inventat de noi, dacii; e și el produsul globalizării. Îmbrăcămintea, cel puțin cea europeană, americană, parte asiatică și africană, e tot produsul globalizării. Să nu amintesc decât blugii și șlapii, e suficient. Și faptul că vorbim, ne trimitem mesaje de la un capăt la altul al lumii folosind o limbă comună deja. Globalizare!

Dacă ne referim doar la religie, atunci constatăm că globalizarea cea mai mare a făcut-o biserica catolică odată cu marile descoperiri de noi pământuri și culturi. In hoc signo, fie că a fost cruce de lemn, totem ori mânerul sabiei, a schimbat lumea, a globalizat atâtea întinsuri de terra incognita și mare incognito pentru europeni. La fel și islamul care s-a impus mai ales triburilor frățești din Asia. Azi o țară ortodoxă impune religia într-un continent cald, nu cu forța, ci cu minciuna și banul, pentru că acei oameni săraci preferă să creadă și nu să cerceteze. Și vor trăi după cum au remarcat cei deja globalizați creștinește pe acel continent bogat cândva: ei au venit pe pământurile noastre, ne-au dăruit Biblia și ne-au spus să ne rugăm cu ochii închiși. Când i-am deschis, noi aveam Biblia și ei aveau pământul nostru.. A treia Romă ar vrea să fie cea care să conducă lumea sub semnul creștin. Greu de crezut că Făuritorul a fost de acord. Dar se cheamă tot globalizare.

Dar plecând din adâncurile religiilor, atât cât descoperirile arheologice au permis să aflăm, acestea sunt tot un rezultat al globalizării, al circulației informațiilor, al politicilor statelor de demult. Că nu doar noi creștinii suntem făcuți din țărână! Chiar și chinezii au fost creați din pământ galben de Nüwa, zeița mamă a umanității, sub protecția lui Tiān, cerul ori Raiul care a devenit apoi Dumnezeul lor. Fecioara are și ea corespondent în aceleași religii antice, pe undeva la începuturile istoriei umanității știute.

Dacă ne întoarcem în istorie, aflăm că Genghis Han cu cel mai mare imperiu teritorial din istorie, Alexandru cel Mare, mulții împărați romani, otomani, albii care au cucerit Americile, faraonii, arabii în vremea lor de glorie a științei, toți, poate inconștient, au ajutat la globalizare. Căci altfel cum se explică faptul că noi, românii, avem în ADN-ul nostru câteva gene siriene? Și nu numai. Păi legiunea romană a dacilor schimbată ca poziție geografică cu cea feniciană, din motive bine de înțeles, ne-a marcat deja de aproape două milenii. De ce avem o importantă moștenire celtică în țara noastră? Globalizare!

Dex-ul spune:

Acțiunea de a globaliza: fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice.

Din multele texte despre globalizare pe care le-am citit, păreri mai mult ori mai puțin documentate, mă opresc la două:

Globalizare se referă la micșorarea lumii și la mărirea gradului de conștientizare a acesteia ca un întreg – Roland Robertson

și a doua, poate una dintre cele mai dure concluzii:

Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, riscă să devină omul atomizat care trăieşte numai pentru producţie şi consum, golit de cultură, politică, sens, conştiinţă, religie şi orice transcendenţă. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluţia umanităţii. În ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea / https://www.utgjiu.ro › revista

Și atunci de ce să ne ofticăm pentru că unii sărbătoresc Halloween?! Eu m-am adaptat. Anul ăsta m-am globalizat! Am sărbătorit Focu’ lu’ Sumedru, voi sărbători și Noaptea Lupului. În seara asta stau de pază că e Halloween! Vă sfătuiesc să faceți la fel. Dar ca o protecție, usturoi mult la uși și geamuri, mujdei ori căței goi înghițiți (cu grijă ultimii că pot deveni strigoi în stomacul vostru și vedeți voi apoi ce halloween sărbătoriți)! Eu am folosit usturoi argentinian, adus cu vaporul. Când ai de unde alege, că doar e globalizare 😁, pierzi timp comparând și alegând. Bine, poate era mai bun cel chinezesc că de, arde pur și simplu gura și stomacul, nu știu dacă arde și strigoii. Sau dacă vă dă mâna, adică portofelul, cel românesc dar acela e mai sperios, încă nu s-a globalizat! Dar e cristoforic, v-am zis altă dată ce sfânt a devenit.

Halloween „20!

Într-un an am adunat câteva vorbe de … spirit despre halloween. Una m-a izbit în față ca un strigoi veritabil abia anul acesta. Nu pot spune că m-a surprins. Deloc! A ieșit într-o noapte ușor, dintr-un mormânt creștin ortodox al celei ce s-a autointitulat cândva a treia Romă, mormânt pe care globalizarea nu l-a tămâiat bine:

Cei care afirmă că sărbătoarea de Halloween nu se potrivește cu Rusia, nu știu prea multe despre Halloween! Sau poate despre Rusia?!